Liber Linteus: Mumia egipteană învelită într-un manuscris antic misterios

Liber Linteus este cel mai lung text în limba etruscă descoperit până acum. Nimeni nu a reușit să îl descifreze în totalitate, iar faptul că a fost scris pe învelișul de pânză al unei mumii egiptene adâncește și mai mult enigma.

În 1798, francezii, conduși de Napoleon Bonaparte, au lansat o campanie militară în Egipt. Pe lângă soldați și geniști, Napoleon dus cu el și un număr mare de oameni de știință.

Napoleon Egipt
Campaniile militare ale lui Napoleon în Egipt le-au dat ocazia oamenilor de știință să aducă în Europa numeroase vestigii. Foto: Wikimedia

Implicarea acestor savanți în război a avut ca rezultat reînnoirea interesului europenilor pentru Egiptul Antic. Cu timpul, artefacte egiptene, inclusiv statui, papirusuri și chiar mumii au fost expediate din Valea Nilului către muzee din întreaga Europă, dând naștere „egiptomaniei”, cum a devenit cunoscut interesul europenilor pentru orice avea legătură cu ținutul faraonilor.

În acest context, o mumie deosebit de interesantă și „ambalajul” ei la fel de faimos, cunoscut azi sub numele de Liber Linteus („Cartea de in”, în latină), aveau să ajungă la Muzeul de Arheologie din Zagreb, Croația, potrivit Ancient Origins.

Descoperirea Liber Linteus

Mumia Liber Linteus
Mumia pe care era înfășurat Liber Linteus. Foto: Novi Vjetar

În 1848, Mihajlo Baric, un oficial croat din Cancelaria Regală Austro-Ungară, a demisionat din funcție și, fiind fascinat de Egipt, a decis să facă o călătorie în această țară.

În timp ce se afla în Alexandria, Baric a decis să cumpere un suvenir și a achiziționat un sarcofag conținând mumia unei femei. Întors acasă la Viena, Baric a amplasat mumia în colțul sufrageriei sale, în poziție verticală.

Apoi, a desfăcut pânza în care era înfășurat trupul și a așezat-o într-o vitrină. În 1859, Baric a murit, iar fratele său, Ilija, a moștenit mumia. Întrucât nu avea niciun interes pentru istoria Egiptului, în 1867 Ilija a decis să doneze mumia și fâșiile de pânză Muzeului de Arheologie din Zagreb.

Până atunci, nimeni nu observase textul inscripționat pe fâșiile de pânză. Cel care a observat scrierea a fost egiptologul german Heinrich Brugsch. Dar, crezând că sunt hieroglife egiptene, nu a făcut investigații suplimentare.

Mesajul, scris în limba etruscă

Liber Linteus
Câteva bucăți din Liber Linteus. Foto: Pinterest

Un deceniu mai târziu, în timp ce povestea cu prietenul său, exploratorul britanic Richard Burton, Brugsch și-a dat seama, totuși, că scrierea nu era formată din hieroglife egiptene.

Deși amândoi bănuiau că textul ar fi putut avea importanță, au tras concluzia eronată că este vorba despre o traducere în arabă a Cărții Morților.

În 1891, fâșiile de pânză în care fusese înfășurată mumia au fost trimise la Viena, unde au fost examinate în detaliu de Jacob Krall, expert în limba coptă.

Acesta se aștepta ca inscripțiile să fie în limba coptă, limba cariană sau în dialectul libian. Cu toate acestea, la o privire mai atentă, Krall a înțeles că textul era, de fapt, scris în etruscă.

Deși a putut aranja fâșiile în ordinea corectă, nu a reușit să traducă textul. Etrusca nu este înțeleasă pe deplin nici măcar astăzi, întrucât foarte puține texte scrise în această limbă au supraviețuit.

Cu toate acestea, anumite cuvinte par să indice că Liber Linteus era un calendar religios.

Cine era femeia îmbălsămată?

Mumii muzeu croatia
Muzeul de Arheologie din Zagreb, Croația, unde se află și Liber Linteus, are o colecție importantă de sarcofage. Foto: Trip Advisor

Ce căuta un text ritualic etrusc pe învelișul unei mumii egiptene? O posibilitate este aceea că persoana decedată era o femeie etruscă înstărită, care a fugit în Egipt cel mai probabil în secolul al III-lea î.e.n. (Liber Linteus a fost datat în această perioadă) sau chiar mai târziu, când romanii anexau teritoriul etruscilor.

Așa cum s-a procedat și în cazul altor străini înstăriți care au murit în Egipt, femeia a fost îmbălsămată înainte de a fi înmormântată.

Un eșantion de text din Liber Linteus. Foto: Wikimedia

Cu toate acestea, cea mai mare problemă a acestei teorii este un sul de papirus care a fost îngropat lângă mumie. Conform papirusului, defuncta era o femeie egipteană pe nume Nesi-hensu, soția unui „croitor divin” din Teba pe nume Paher-hensu.

Prin urmare, este foarte probabil ca Liber Linteus și Nesi-hensu să nu aibă nicio legătură și ca fâșiile de pânză să fi fost singurul material pe care îl aveau la dispoziție la acel moment cei care au îmbălsămat-o.

Ca urmare a acestui „accident”, Liber Linteus este cel mai vechi text în limba etruscă descoperit până acum.

Potrivit paginii de Wikipedia dedicate Liber Linteus, cartea este așezată în douăsprezece coloane de la dreapta la stânga, fiecare reprezentând o „pagină”. O bună bucată a primelor trei coloane lipsește și nu se știe cum începe cartea.

Spre sfârșitul cărții, textul este aproape complet (lipsește o bandă pe întreaga lungime a cărții). Spre sfârșitul ultimei pagini, pânza este goală, iar petecul este intact, arătând sfârșitul clar delimitat al cărții.

Există 230 de linii de text, cu 1.200 de cuvinte lizibile. Cerneala neagră a fost utilizată pentru textul principal, iar cerneala roșie a fost întrebuințată pentru linii și diacritice.

Cartea a fost alcătuită astfel încât o pagină să stea deasupra alteia, ca un codice, mai degrabă decât să fie înfășurată de-a lungul, ca un sul.


Ți-a plăcut acest articol? Descoperă 6 mumii faimoase și poveștile lor fascinante, iar apoi încearcă să descifrezi un mister de 2000 de ani – Mumiile de sare din Iran. Dacă te fascinează mumiile, îți recomandăm să citești și Practici bizare străvechi: Secretul mumiilor de foc din Filipine.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>