Totul despre ceapă: O istorie a lacrimilor vărsate în bucătărie

Ceapa este atât de comună în grădinile și bucătăriile lumii, încât pare că nici nu merită pomenită. Fără să te facem să plângi, îți prezentăm câteva curiozități despre ceapă, planta care este mult mai mult decât un ingredient pentru ciorbă sau tocăniță.

Ceapa (Allium cepa) este „alături de omenire” de milenii întregi. Crește ușor, poate fi depozitată pe termen lung și are mai multe întrebuințări, așa că nu e surprinzător că a devenit un însoțitor de încredere al bucătarilor.

curiozități despre ceapă
Cea mai mare ceapă din lume. Foto: Getty

În așezările din Epoca Bronzului s-au descoperit rămășițe de ceapă datând din 5.000 î.e.n. Nu se știe dacă ceapa fusese cultivată sau culeasă din locurile în care creștea de la sine.

Totuși, se pare că oamenii au început să cultive ceapa cu regularitate acum aproximativ 2.000 de ani, în Egiptul Antic, în aceeași perioadă în care a început cultivarea usturoiului și a prazului.

Curiozități despre ceapă: Istoria cepei

curiozități despre ceapă
Curiozități despre ceapă. Recoltarea cepei, într-o scenă de pe pereții mormântului lui Nefereherenptah (Saqqara, Egipt). Foto: Ferrebeekeeper

De fapt, oricât de ciudat ar părea, egiptenii antici venerau ceapa. Credeau că straturile sale fine și concentrice și forma sferică simbolizau viața eternă.

Ceapa era folosită chiar și în procesul de mumificare. Știm asta pentru că în orbitele lui Ramses al IV-lea s-au descoperit rămășițe de ceapă.

Atleții din Grecia Antică mâncau cantități enorme de ceapă, deoarece credeau că le ușurează echilibrul alimentar. În Roma Antică, gladiatorii își frecau pielea cu ceapă, deoarece credeau că acest lucru le întărește mușchii.

Ceva mai aproape de noi, în Evul Mediu, oamenii își plăteau chiria în cantități de ceapă și ofereau în dar această plantă.

Beneficiile cepei pentru sănătate

curiozități despre ceapă
Curiozități despre ceapă. Festivalul cepei din Delhi, India. Foto: Zurika

În Evul Mediu, doctorii prescriau ceapă pentru mai multe afecțiuni fizice, de la mușcături de șarpe și probleme intestinale până la disfuncție erectilă și pierderea părului. Ceapa conține vitamina C, vitamina B6, acid folic și multe alte nutrimente în cantități mici și are un conținut scăzut de grăsimi și sodiu.

Ceapa mai conține și compuși chimici, cum ar fi fenoli și flavonoizi, despre despre care cercetările au descoperit că au potențiale proprietăți antiinflamatoare, anticolesterol, anticancer și antioxidante.

Ceapa era folosită pentru a crește nivelul de fertilitate la mai multe specii, însă cercetările recente au arătat că ceapa este, de fapt, toxică pentru multe animale, inclusiv pentru câini și pisici. Asta, din cauza sulfoxizilor, pe care stomacul multor animale nu îi suportă.

În India, unele secte nu se ating deloc de ceapă, deoarece este considerată un afrodiziac puternic. Și unele secte budiste evită ceapa, crezând că aceasta crește dorința (dacă este consumată gătită) și furia (dacă este consumată crudă).

În trecut, ceapa a fost folosită ca repulsiv pentru molii și pentru a preveni mușcăturile insectelor. A fost folosită pentru a lustrui sticla și a preveni ruginirea fierului.

Se pare că dacă torni apă fiartă pe o ceapă și apoi pulverizezi lichidul răcit pe plante, poți alunga dăunătorii. Ceapa mai poate fi folosită pentru a obține o vopsea brun-gălbuie. Întrebuințările cepei sunt fără sfârșit, însă nimic nu e perfect pe Pământ, nici măcar ceapa…

De ce plângem când curățăm ceapă?

Ceapă prăjită și servită ca gustare. Foto: Michelle Dudash

Când tai o ceapă, deschizi niște celule care eliberează enzime numite alinaze. Acestea se descompun în sulfoxizi aminoacizi și generează acizi sulfenici.

Unul dintre aceștia, acidul propenesulfenic, intră în reacție cu o a doua enizmă: factorul lacrimator sintază (FLS). Această reacție finală eliberează un gaz volatil, numit sin-propanetil S-oxid, cunoscut și ca factor lacrimator.

[adsense-ceapa]

După ce ajunge la ochi, gazul activează neuronii senzoriali și creează o senzație înțepătoare, și lacrimile încep să curgă pentru a-ți curăța ochii. Simplu și cuprinzător.

Dar există speranță: în 2008, Institutul pentru Alimentație din Noua Zeelandă a creat o tulpină de ceapă care nu provoacă lacrimi, folosind biotehnologia genetică pentru a nu permite cepei să sintetizeze enzima FLS.

Poți evita să plângi din cauza cepei dacă o feliezi sub apă (ceea ce sună neconvenabil și periculos), dacă pui un ventilator să bată spre fundul pe care feliezi (ceea ce sună a coșmar logistic). Sau poate că cel mai bine este să faci pur și simplu față.

China este cel mai mare producător de ceapă, cu o recoltă anuală de peste 20 de milioane de tone. Pe scurt, ceapa este minunată și n-o să dispară din coșurile noastre prea curând.

Ca să știi mai mult, citește „Istoriile alimentației. Ce va să zică a mânca”

„Ce mâncau oamenii cu mii de ani în urmă? Ce vor mânca peste un secol? Cum și unde au apărut focul, agricultura, creșterea animalelor? Ce mâncau împărații romani? Dar cei chinezi sau regii Franței? Cum mâncau supușii lor? Cum se explică interdicțiile alimentare din fiecare religie? A dispărut cu adevărat canibalismul? Ce legături sunt între sexualitate și alimentație? Cum și unde au apărut restaurantele? Cine a inventat pizza? Cine mănâncă insecte? Dar alge? Ce mănâncă bogătașii de astăzi? Ce popoare se hrănesc cel mai bine? Se va putea asigura o alimentație sănătoasă pentru zece miliarde de oameni? Vom fi oare obligați să mâncăm ceea ce ne va impune o inteligență artificială? Oare mâine vom mai sta la masă împreună?

Această vastă frescă înfățișează modul în care am trecut de la o alimentație variată, naturală și abundentă la produse alimentare standardizate, industriale și făcute pe bandă rulantă, otrăvuri și pentru om, și pentru natură. Ea dezvăluie imensa putere economică, ideologică și politică a industriei alimentare, precum și legăturile mai puțin cunoscute dintre mâncare și conversație, dintre alimentație și putere sau dintre ceea ce mâncăm și geopolitică.

Înțelegerea acestei istorii este fundamentală dacă doriți să vă preocupați de propriul dumneavoastră regim alimentar, să mâncați sănătos și bine – și să salvați natura, de care depinde supraviețuirea omenirii.” (Jacques Attali)

„Istoriile alimentației. Ce va să zică a mânca” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu