Șirul lui Fibonacci este un set de numere care începe cu zero și unu. Fiecare număr nou din secvență este suma celor două numere care îl preced. Reprezentat grafic, șirul lui Fibonacci arată ca o spirală în continuă creștere.
Această serie de numere conține „secțiunea de aur” sau „proporția divină”, o constantă matematică ce apare peste tot în natură, fiind folosită și în opere de artă sau de arhitectură. În mod surprinzător, șirul lui Fibonacci este utilizat și în încercarea de a prezice evoluția bursei.
Șirul lui Fibonacci în natură și artă
Așezarea frunzelor pe crengile copacilor, pistilurile florilor, modul în care sunt constituite conurile de brad, structura frunzelor – acestea sunt doar câteva exemple ale prezenței șirului lui Fibonacci în natură.
Această secvență matematică descrie și forma cochiliilor, a uraganelor și a galaxiilor.
Șirul lui Fibonacci și secțiunea de aur nu apar doar în natură. Sunt prezente și în numeroase opere de artă celebre. Artiști precum Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Rafael Sanzio, Sandro Botticelli sau Salvador Dali au încorporat această secvență în creațiile lor.
De exemplu, frumusețea tabloului „Mona Lisa”, pictat de Leonardo da Vinci, este explicată de matematicieni prin folosirea secțiunii de aur, despre care se spune că este proporția cea mai încântătoare pentru ochiul uman, așadar o carte sigură din punct de vedere estetic.
Cine a fost Fibonacci?
Seria de numere care conține secțiunea de aur a fost botezată după un matematician medieval Leonardo de Pisa, a cărui poreclă era Fibonacci.
Fibonacci („fiul lui Bonacci”) s-a născut în Pisa în jurul anului 1170. Istoricii nu știu multe despre viața lui, cu excepția faptului că a fost fiul unui comerciant și vameș care a călătorit în nordul Africii împreună cu familia sa.
În anii petrecuți în nordul Africii, Fibonacci a avut ocazia să studieze matematica arabă. Întors în țara sa natală, și-a răspândit cunoștințele în rândul matematicienilor europeni.
După o perioadă de stagnare în Evul Mediu, matematica revenea, treptat, în atenția savanților din Europa. Fibonacci este celebru pentru două lucruri: cartea „Liber Abaci” („Cartea abacului”), care promova folosirea numerotării arabe, și introducerea în Europa a setului de numere care avea să-i poarte numele – șirul lui Fibonacci.
Șirul lui Fibonacci ar putea prezice evoluția bursei?
Prezența șirului lui Fibonacci nu se limitează doar la lucrurile tangibile. Potrivit Smithsonian, șirul lui Fibonacci și secțiunea de aur i-ar putea ajuta pe economiști să anticipeze evoluția indicilor bursieri.
Pandemia de COVID-19 a lovit bursele din jurul lumii, iar unii economiști cred că ar putea folosi șirul lui Fibonacci pentru a face o proiecție a evoluției tranzacțiilor în următoarea perioadă.
Unul dintre instrumentele pe care analiștii le folosesc se numește „retragerea Fibonacci”. Acest instrument este parte integrantă a analizei tehnice pe care o fac jucătorii de pe bursă pentru a decide când să cumpere și când să vândă, în funcție de tendințele pieței.
Katie Stockton, unul dintre coproprietarii și analiștii companiei americane Fairhead Strategies, este unul dintre specialiștii care au folosit retragerea Fibonacci în încercarea de a anticipa fluctuațiilor bursei.
Stockton afirmă că a folosit retragerea Fibonacci ca sa anticipeze unele tendințe de scădere (care au fost validate de evoluția ulterioară a bursei), dar subliniază că nu a adunat un volum de informații suficient de mare încât să poată face predicții pe termen lung.
Aparent, retragerea Fibonacci s-ar putea dovedi o modalitate eficientă de predicție, deși unii experți – precum matematicianul Ken Ribet – și-au manifestat scepticismul cu privire la această abordare.
