Rasputin din Bronx – Cazul ciudat al lui Michael Malloy, omul prea greu de ucis

În timpul Marii Crize Economice, Michael Malloy era un bețiv fără loc de muncă, ce trăia de pe azi pe mâine. Nu avea nicio pregătire și nu se remarca prin nimic. Așadar, existau toate șansele ca Malloy să aibă o viață banală.

Asta, până când bărbatul a devenit ținta unor intenții criminale, care i-au adus porecla de „Rasputin din Bronx”. De ce? Pentru că, deși a fost subiectul principal într-o serie uimitoare de tentative de asasinare, Michael Malloy s-a încăpățânat să supraviețuiască.

Un bețiv notoriu

Michaek Malloy - om

Michael Malloy locuia în New York și lucra cu ziua pe unde apuca. Confruntat cu o viață grea, Malloy își îneca amarul în diverse cârciumi, alături de personaje dubioase.

Michael Malloy era client regulat al barului lui Tony Marino, unde obișnuia să bea până când cădea din picioare. Marino, în vârstă de 27 de ani, se putea socoti norocos atunci când vedea bani de la clienții pentru whiskey-ul de contrabandă pe care îl vindea.

Caietele cu datorii erau ținute la zi, însă datoriile erau rareori plătite.

Complotul uciderii lui Michael Malloy

Michael Malloy - Crasma

Tony Marino a convins-o pe Mabel Carson, o femeie fără adăpost, să-l numească singurul beneficiar al asigurării ei de viață. Apoi, a ucis-o.

Într-o după-amiază din iulie 1932, Malloy bea ca de obicei. Marino și cei doi prieteni ai lui, Francis Pasqua și Daniel Kriesberg, au avut o idee să facă un ban rapid.

Urmau să încheie o poliță de asigurare de viață pe numele lui Malloy și apoi să-l ajute pe Malloy să bea până moare. Trecutul lui Michael Malloy era necunoscut, iar bărbatul nu avea prieteni sau familie.

Până și vârsta lui era necunoscută.  Cu siguranță, era o persoană căreia nu avea să i se ducă dorul – și a cărei identitate ar fi putut fi falsificată cu ușurință.

La urma urmei, Marino mai dusese la bun sfârșit o astfel de înșelătorie cu un an înainte. Atunci, omorâse femeie și îi încasase polița de asigurare de viață, în valoare de 2.000 de dolari.

O treabă ce părea simplă

Michael Malloy - Tony Marino

Tony Marino

Malloy, care era mereu beat, părea a fi o țintă și mai ușoară. În curând, s-a format un „trust al crimei” (după cum aveau să scrie ziarele mai târziu).

Membrii găștii erau  Marino, Kreisberg, Pasqua, pe barmanul Red Murphy și pe infractorii John McNally, Edward „Ureche de tinichea” Smith, Tony „Durul” Bastone și Joseph Maglione.

Treaba lui Murphy era să-l identifice pe Michael Malloy, după ce acesta ar fi murit, în calitate de „rudă apropiată”. Dacă planul avea să fie încununat de succes, fiecare criminal avea să primească 3.576 de dolari (echivalentul sumei de 65.000 de dolari în ziua de azi).

A fost destul de ușor să-l păcălească pe Malloy, iar acesta a semnat trei polițe de asigurare pe numele „Nicholas Mallory”. Odată polițele de asigurare semnate, uciderea lui Malloy părea o simplă formalitate.

Băutura și otrava n-au niciun efect

Michael Malloy - Frank Pasqua

Ideea de a încheia polițe de asigurare pe numele lui Malloy a fost a lui Frank Pasqua, antreprenor de pompe funebre

Malloy avea oricum o stare de sănătate destul de proastă. Așa că Marino spera că, dacă va continua să-i umple paharul, Malloy avea să bea până la moarte.

Însă, după trei zile de băut în continuu, Malloy încă respira. Așa că Marino i-a otrăvit băutura. Unii spun că a folosit antigel, apoi terebentină și, în final, alifie de cai cu otravă de șobolani.

Alții spun că i-a dat lui Malloy „alcool din lemn”, adică metanol distilat din lemn. Acest tip de alcool este atât de puternic, încât până și o cantitate mică poate cauza orbirea.

Marino a așteptat până când Malloy s-a îmbătat cu whiskey, înainte să treacă la „alcool din lemn” cu o puritate de 100%. Dar Malloy n-a observat nimic și a înghițit plin de veselie băuturile, seară după seară.

Într-o noapte, Malloy s-a prăbușit inconștient pe podea. Însă, spre uluirea celor care încercau să-l ucidă, nu a dat colțul. În schimb, a început să sforăie.

După câteva ore, când s-a trezit, a continuat să ceară de băut. „Trustul crimei” a decis să otrăvească și mâncarea lui Malloy.

Așa că l-au hrănit pe Malloy stridii marinate în alcool metilic, timp de două zile. Malloy înghițea stridiile una după alta, între două pahare de „alcool din lemn”.

Complotiștii au așteptat cu răbdare clipa în care Malloy avea să crape. Însă clipa aceea nu a venit. Malloy a continuat să mănânce și să bea.

Criminalii devin tot mai inventivi

Michael Malloy - Proces

Un instantaneu din timpul procesului „Trustului crimei”

Marino a trecut la modalități mai agresive. A lăsat o conservă de sardine să putrezească pentru câteva zile. Apoi, a pregătit un sandviș pentru Malloy, asezonat cu sticlă pisată, cuie de fixat mocheta și bucăți din conserva de sardine măcinate fin.

Malloy a mâncat sandvișul și a cerut altul. Deja, gașca devenea disperată. Ținând cont de costul polițelor, de cel al whiskey-ului și al celorlalte alcooluri industriale, uciderea lui Malloy se dovedea a fi o întreprindere costisitoare.

Venise iarna, așa că l-au dus pe Malloy beat în Parcul Crotona, situat la aproximativ 800 de metri de cârciuma lui Marino. L-au trântit pe o bancă, i-au rupt hainele și au turnat pe el 20 de litri de apă.

Însă a doua zi, spre surprinderea lui Marino, acesta l-a găsit pe Malloy în pivnița bodegii lui, plângându-se de o răceală.

Se trece la violență

Michael Malloy - ziar

Cazul lui Malloy a făcut furori în presa vremii

Până acum, avuseseră loc patru tentative de a-l ucide pe Malloy. Și niciuna din ele nu îi pusese viața în pericol. S-a luat hotărârea că era nevoie de metode mai brutale.

„Trustul” l-a angajat pe șoferul de taxi Hershey Green să-l calce pe Malloy cu mașina. În mijlocul nopții, Malloy, beat criță, a fost pus pe mijlocul drumului.

Însă, în timp ce mașina rula spre el, Malloy a reușit să-și revină, chiar dacă era beat, și să se ferească. După ce s-a ferit de două ori, taxiul l-a lovit și apoi a intrat în el și cu spatele.

Membrii grupului l-au abandonat pe Malloy, după ce sosirea unui trecător i-a pus pe fugă. Erau siguri că bețivul era mort.

O săptămână mai târziu, Murphy s-a dat drept fratele lui „Nicholas Mallory” și a sunat la morgi și spitale în speranța că va afla că bărbatul este mort.

Însă Malloy dispăruse. În ziare nu apăruse nicio știre despre vreun bărbat călcat de mașină. Câteva zile mai târziu, Malloy a intrat șchiopătând în bodega lui preferată ca să-și vadă prietenii și să-și primească porția gratuită de alcool.

Deși avea craniul fracturat și un umăr rupt, Malloy încă se ținea bine. Cum se apropia rata pentru asigurări pentru luna februarie, grupul s-a gândit să angajeze un ucigaș profesionist.

Dar asta ar fi costat prea mult. Așa că au încercat să calce alt bețiv cu mașina ca să-și încaseze banii de asigurare. Însă și acesta a supraviețuit.

Moartea lui Michael Malloy

Pe 21 februarie 1933, gașca a reușit în cele din urmă să-și ducă planul la bun sfârșit. Într-o cameră închiriată, i-au băgat în gură unul dintre capetele unui furtun de la o lampă cu gaz, i-au înfășurat strâns un prosop pe față și apoi l-au otrăvit cu monoxid de carbon.

Un doctor care era prieten cu Pasqua a falsificat un certificat de deces pe numele lui Nicholas Mellory. Grupul a primit doar 800 de dolari din partea companiei Metropolitan Life Insurance.

Lucrurile au luat o întorsătură urâtă atunci când criminalii au încercat să ridice banii de la a doua companie de asigurări, Prudential Life Insurance.

Companiile de asigurări „miros” ceva necurat

Michael Malloy - Cadavru

Cadavrul lui Malloy a fost exhumat și supus unei autopsii, după ce compania Prudential Insurance a început să suspecteze că „Trustul crimei” încerca să încaseze fraudulos polița de asigurare

Agenții de la Prudential au cerut să vadă cadavrul. Când Pasqua le-a spus că acesta fusese deja îngropat, compania de asigurări a alertat autoritățile.

În mai 1933, cadavrul lui Malloy a fost exhumat. Certificatul de deces fals spunea că murise de pneumonie, însă autopsia a arătat altceva.

Green a început să vorbească, fiindcă nu era mulțumit de partea sa de bani. Poliția a descoperit că o femeie fără adăpost murise în bodega lui Marino în circumstanțe suspecte și că Marino era singurul beneficiar al asigurării de viață a femeii.

Apoi, într-o chestiune separată, Tony „Durul” Bastone a fost împușcat și ucis, iar Joseph Maglione a fost cel acuzat de această crimă.

Băieții din „trust” primesc scaunul electric

Michael Malloy - Complotisti

Șase dintre membrii „Trustului crimei”, în timpul procesului

În curând, existau destule probe pentru a-i aresta pe ceilalți membri ai „Trustului crimei”. Frank Pasqua, Tony Marino, Daniel Kriesberg și Joseph Murphy au fost judecați de Tribunalul din Bronx.

La început, au încercat să pună crima pe seama nebuniei. Însă, când șiretlicul a dat greș, au început să dea vina unii pe alții. În cele din urmă, l-au acuzat pe Bastone de uciderea lui Malloy.

Dar strategia nu le-a ieșit. În iunie și iulie 1934, Pasqua, Marino, Kriesberg și Murphy au fost executați pe scaunul electric în închisoarea Sing Sing.

Harry Green a fost singurul membru al „Trustului crimei” care a scăpat de execuție, fiind trimis la închisoare.

Articole fascinante

>