5 legende aparent absurde care s-au dovedit a fi adevărate

De la pământul de cimitir cu proprietăți vindecătoare miraculoase, la japonezii răpiți de agenți nord-coreeni, îți prezentăm cinci mituri și legende care demonstrează că, oricât de absurde ar părea, multe povești au la origine un sâmbure de adevăr.

1

Tunelurile secrete din Mexic

Tunelurile din Puebla
Astăzi, tunelurile din Puebla sunt amenajate și pot fi vizitate. Foto: Viator

Bătrânii din orașul Puebla, Mexic, obișnuiau să povestească despre niște pasaje secrete, aflate chiar sub străzile orașului, care fuseseră folosite de combatanți în timpul Revoluției din 1910. La fel ca multe alte povești din bătrâni, aceste relatări au fost considerate mult timp simple legende.

Însă, în 2015, în subteran a fost descoperită, într-adevăr, o rețea de tuneluri. Inițial, oamenii au crezut că dăduseră peste un vechi sistem de drenaj, dar după mai multe săpături au ajuns la concluzia că tunelurile datau din secolul XVI și fuseseră folosite de-a lungul timpului ca pasaje subterane secrete.

Tunelurile – suficient de înalte ca să poată fi traversate fără probleme de un om călare – pornesc din centrul istoric al orașului Puebla și duc la fortul din localitate.

În tuneluri au fost descoperite multe obiecte, inclusiv jucării, ustensile de bucătărie, arme, gloanțe și praf de pușcă, astfel că poveștile spuse de bătrânii din Puebla s-au dovedit a fi adevărate.

Tunelurile au fost denumite „Secretele orașului Puebla”, iar în 2016 au fost deschise publicului larg.

2

Pământul de cimitir care vindecă infecțiile

Din anii 1800, localnicii din satul Boho, din Irlanda de Nord, își transmit din generație în generație credința că pământul din curtea bisericii din localitate are proprietăți vindecătoare miraculoase.

Credința a fost inițiată de preotul James McGirr. Potrivit legendei, înainte să moară, McGirr ar fi afirmat:

„Lutul care mă acoperă va vindeca orice boală am putut eu vindeca atunci când am fost în viață”.

Deși nu există documente care să menționeze proprietățile vindecătoare ale solului, localnicii obișnuiesc și astăzi să ia pământ din curtea bisericii ca să se vindece diverse afecțiuni.

Biserica din Boho. Foto: Pinterest

Majoritatea oamenilor de știință au catalogat acest lucru drept superstiție, însă microbiologul Gerry Quinn a decis să investigheze fenomenul, pornind de la ideea că legenda ar putea conține un sâmbure de adevăr.

După ce a prelevat mostre din sol și le-a analizat în laborator, Quinn a descoperit cu surprindere că pământul conține o tulpină de Streptomyces, o bacterie folosită la crearea de antibiotice.

Această tulpină, care nu mai fusese descoperită până atunci, poate ucide mai mulți agenți patogeni care au devenit rezistenți la antibioticele convenționale. Citește aici întreaga poveste a pământului din Boho.

3

Insula înghițită de ape

Teonimanu
Foto: BBC Earth

Unul dintre miturile transmise din generație în generație de locuitorii Insulelor Solomon, din Pacificul de Sud, se referă la Teonimanu, o insulă care a dispărut de pe fața pământului din cauza furiei unui bărbat pe nume Roraimenu.

Conform legendei, ca să se răzbune pe soția lui, care fugise pe Teonimanu cu un alt bărbat, Roraimenu a plantat pe insulă două plante de taro (Colocasia esculenta), despre care bătinașii credeau că atrag valurile distructive.

Potrivit poveștii, opt valuri gigantice au lovit insula, scufundând-o. Deși pare doar o poveste despre trădare și răzbunare, și această legendă pornește de la un adevăr istoric.

Oamenii de știință care au investigat zona au descoperit că acolo a existat, într-adevăr, o insulă care a fost înghițită de ape în urma unui cutremur. Așa cum se întâmplă în cazul cutremurelor subacvatice, seismul a generat valuri tsunami, iar pentru oamenii care au supraviețuit și au fost martori la dezastru a părut că valurile uriașe au fost motivul distrugerii.

4

Cangurii au fost considerați animale mitice

Deși pare greu de crezut, acum câteva sute de ani cangurii erau considerați creaturi legendare, precum Yeti sau monstrul din Loch Ness.

Prima încercare de a descrie cangurii a fost făcută de Amerigo Vespucci în 1499. Exploratorul italian a întâlnit specia în timp ce călătorea de-a lungul coastei sudice a Australiei.

Descrierea făcută de Vespucci era înfricoșătoare: o bestie monstruoasă cu cap de vulpe, mâini de om, coadă de maimuță și sac în care își transportă puii. Nu este de mirare că, ajunse în Europa, poveștile au țesut o aură de legendă în jurul acestor animale.

Cangur
Cangurii trebuie să fi fost niște apariții foarte ciudate pentru exploratorii europeni, Foto: NJ.com

Primul european care a capturat un cangur a fost comerciantul olandez Francisco Pelsaert. În 1629, acesta a încercat să transporte animalul în Europa, dar cangurul a murit în timpul călătoriei.

Cangurii au părăsit lumea mitului în anii 1770, când au fost recunoscuți ca specie de animale.

5

Japonezii răpiți de agenți nord-coreeni

Între 1977 și 1983, mai mulți cetățeni japonezi care locuiau în regiunile de coastă au dispărut în circumstanțe neobișnuite. Timp de câțiva ani, în țară a circulat zvonul că unii dintre cei dispăruți fuseseră răpiți de agenți nord-coreeni ca parte a unei campanii mai ample de spionaj.

În 2002 s-a dovedit că ipoteza răpirilor era cât se poate de adevărată. În timpul unor negocieri purtate de Coreea de Nord și Japonia, Kim Jong-Il a recunoscut că nord-coreenii răpiseră 13 cetățeni japonezi.

Parinti
Megumi Yokota, fiica lui Shigeru și Sakie Yokota, a fost răpită în 1977, la vârsta de 13 ani. Foto: BBC

De cealaltă parte, guvernul japonez susține că a fost vorba de 17 răpiri și că există alte 883 de cazuri de persoane dispărute în care nu poate fi exclusă implicarea Coreei de Nord, potrivit NBC.

Japonia nu este singura țară care s-a confruntat cu răpiri în serie. Începând cu anul 1953, peste 3.800 de sud-coreeni au fost răpiți la ordinul guvernului de la Phenian. În 1978, nord-coreeni au răpit inclusiv o româncă.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu