Regele Ludovic al II-lea al Bavariei, cunoscut și ca „monarhul cel nebun”, și-a petrecut ani întregi visând la castelul Neuschwanstein, cu decorul său maiestuos și priveliștile sale superbe.

Situat în inima Alpilor germani, pe un pisc, castelul, cu silueta sa impunătoare, pare desprins dintr-un basm. Poate tocmai de aceea a și ajuns să joace un rol important în lumea basmelor, așa cum avea să și-o imagineze Walt Disney.

Situat între prăpăstii, în apropierea unui orășel pitoresc, protejat de un șanț, castelul Neuschwanstein pare neatins de timp. Este o mărturie perenă a imaginației regelui Ludovic al II-lea.

Visul ambițios al regelui

Pe măsură ce regiunea își revenea după un război cu Anglia, regele bavarez Ludovic al II-lea a fost obligat să-i cedeze puterea împăratului prusac. Din această cauză, a devenit retras, izolându-se într-o lume de fantezie și basm pentru tot restul vieții.

A început să viseze la casa copilăriei sale, castelul Hohenschwangau, aflat la doar câțiva kilometri de locul în care avea să ridice castelul Neuschwanstein. Casa copilăriei sale era confortabilă, iar acolo regele avea libertatea să facă tot ce poftea.

Avea o înclinație pentru teatru și dramele muzicale, iar mai târziu a devenit fanul și prietenul compozitorului Richard Wagner. Deposedat de putere, monarhul a început să viseze la un loc unde putea fi rege mereu.

În 1866, s-a decis că acel loc avea să fie castelul Neuschwanstein. Și-a descris viziunea într-o scrisoare trimisă lui Richard Wagner, de care l-a legat o strânsă prietenie.

Îi mărturisea că voia să reconstruiască „vechile ruine ale castelului Hohenschwangau… în stilul autentic al vechilor castele ale cavalerilor germani, cu camere de oaspeți și o vedere splendidă asupra munților și câmpiilor, până în depărtare.”

Aici aveau să se afle camere superb ornate, pline cu cele mai frumoase lucruri pe care le putea găsi. Regele voia să construiască o sală specială pentru muzică și o curte mare.

„Acest castel va fi, sub toate aspectele, mai frumos și mai locuibil decât Hohenschwangau”, spunea regele.

Se pare că viziunea lui Ludovic s-a concretizat.

Inspirație pentru Walt Disney

Construit pe un vârf muntos, mai înalt decât toate împrejurimile în afară de semeții Alpi bavarezi, castelul Neuschwanstein este o priveliște care îți taie răsuflarea, fiind construit cu piatră de calcar de un alb strălucitor.

Razele soarelui se răsfrâng din fațada sa într-un mod fermecător. Turnurile au culoarea albastru închis, oglindind cerul de deasupra. Din orice unghi l-ai privi, castelul pare desprins dintr-un basm.

Cel care l-a construit nu a fost singurul fermecat de el. În timpul unei călătorii prin Europa alături de soția sa, Walt Disney, un maestru al lumii imaginare, a vizitat castelul Neuschwanstein și a rămas fermecat.

Ulterior, Disney a folosit Neuschwanstein ca sursă de inspirație pentru castelul Frumoasei din Pădurea Adormită, de la Disneyland. Astfel, tot globul avea să fie în curând fascinat de acest loc.

Regele sfârșește în circumstanțe suspecte

Din nefericire, deși castelul era visul împlinit al regelui, monarhul a locuit în el doar 11 ani. Înainte de terminarea lucrărilor, Ludovic a murit în mod misterios.

A fost văzut pentru ultima oară în timp ce se ducea să se plimbe în împrejurimile unui castel din vecinătate, în iunie 1886. Nu s-a mai întors niciodată din această plimbare. A fost găsit în mijlocul nopții, în apele lacului Starnberg.

• Află mai multe despre sfârșitul enigmatic al lui Ludovic al II-lea din articolul Moartea neelucidată a regelui nebun.

Moartea sa a fost declarată sinucidere prin înec, deși existau mai multe dovezi care indicau faptul că ar fi fost strangulat. La urma urmei, opera vieții sale nu era încă terminată.

După ce visase la ea atâția ani, probabil că ar fi vrut s-o vadă finalizată.

Castelul Neuschwanstein este o capodoperă incompletă

La scurt timp după moartea lui Ludovic, castelul Neuschwanstein a fost deschis pentru public. Doar 14 camere erau gata. De altfel, acestea sunt și în ziua de azi singurele camere deschise turiștilor.

Încăperile sunt ornate exact așa cum promisese Ludovic, cu tavane acoperite cu aur, candelabre de patru metri, mozaicuri pe podea, tapiserii de catifea și tablouri uriașe ale celor mai mari artiști ai acelor vremuri.

În mod ironic, singurul lucru care lipsește de la Neuschwanstein este un tron, singura piesă de mobilier care nu a ajuns niciodată la castel. Sala tronului este terminată, acoperită cu picturi și frunze de aur, însă tronul lipsește.

Această lipsă ne aduce aminte de regele fantastic și plin de imaginație care a pierit înainte să apuce să se instaleze definitiv în castelul său de basm.