5 animale înzestrate cu simțuri ieșite din comun

Unii dintre cei mai cunoscuți supereroi din filme au superputeri preluate de la diverse animale – Spider-Man, Wolverine, Cat-Woman și Penguin, pentru a-i numi doar pe câțiva.

Firește, acestea sunt personaje fictive ce fascinează milioane de oameni, însă abilitățile remarcabile prezentate în continuare chiar pot fi observate în sălbăticie, la ființe mai mult sau mai puțin faimoase.

Așadar, iată o listă cu animale dotate cu niște simțuri cu adevărat neobișnuite.

1

Rechinii și ampulele lui Lorenzini

Foto: iStock

Rechinii sunt cei mai periculoși prădători din oceane. Dar ce anume îi face ucigași atât de eficienți? Rechinii au un organ de simț specializat cunoscut sub numele de ampulele lui Lorenzini.

Sunt un sistem de pori grupați în jurul gurii, care îi permit rechinului să detecteze semnale electrice ale prăzii. În același timp, ampulele lui Lorenzini au cea mai mare conductivitate a protonilor din lumea naturală.

Pe măsură ce rechini înoată spre pradă, acest organ îi ajută să identifice sarcina electrică a animalului și a apei din jur. Practic, acesta funcționează ca fel un radar care îl ghidează pe rechin în direcția prăzii sale.

2

Șarpele cu clopoței și abilitatea de a vedea spectrul infraroșu

Unele specii de șerpi au propriile „dispozitive de corectare a vederii”. De fapt, unele viperide vin pe lume gata echipate cu un sistem de vedere nocturnă.

Foto: Adobe Stock

Pe părțile laterale ale capului au o membrană care poate detecta lumina infraroșie. În cuvinte mai simple, acești șerpi pot vedea căldura emisă de prada din apropiere. Practic, disting temperaturile în loc de culori.

Deși organul nu este suficient de fin pentru a ghida șarpele în direcția prăzii fără ajutor vizual suplimentar, este extrem de sensibil și poate detecta variații minime de temperatură. Acesta este motivul pentru care viperidele sunt prădători atât de buni.

3

Cârtița cu nas stelat și simțul atingerii

Cârtițele cu nas stelat sunt niște creaturi cu aspect ciudat și fascinant deopotrivă, dotate cu un organ cu totul unic. Au 22 de apendice în jurul nărilor, ce reunesc peste 2.000 de receptori tactili.

Interesant este că „nasul” acestei cârtițe nu este un organ olfactiv. De fapt, este o suprafață acoperită cu piele care facilitează atingerea.

Foto: Wikimedia

Acest animal mic are peste 100.000 de neuroni senzoriali, ceea ce transformă nasul stelat într-unul dintre cele mai sensibile organe de simț găsite la mamifere.

Deoarece ochii acestei cârtițe sunt aproape complet ineficienți, animalele își folosesc botul ultrasensibil pentru a vâna și a apuca prada. Când botul atinge solul, în creier este creată o imagine mentală în formă de stea, care ajută cârtița să înțeleagă mediul, să localizeze și să identifice prada.

4

Elefanții și supermirosul lor

Elefanții africani au cel mai bun simț al mirosului din întreg regnul animal, arată un studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Tokyo.

Elefanții au aproape 2.000 de gene speciale care îi ajută să detecteze mirosul – acesta este cel mai mare număr de gene dedicate simțului mirosului observate la vreun mamifer.

Foto: Pinterest

Așadar, elefanții au două ori mai multe gene pentru diferențierea mirosurilor decât câinii, care sunt faimoși pentru abilitățile lor de „supermirositori”.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că elefanții își pot folosi nasul pentru a face diferența între diferite grupuri etnice umane. De exemplu, ei pot face diferența între grupul etnic kenian care atacă frecvent elefanții și alte grupuri, care nu prezintă niciun pericol.

Acești uriași pot identifica, de asemenea, până la 30 de membri ai familiilor lor după mirosul urinei. Trompa lungă a elefantului este ideală pentru depistat un spectru enorm de mirosuri.

5

Simțul magnetic al albinelor melifere

Foto: iStock

Albinele melifere fac parte dintr-un grup select și restrâns de creaturi care pot detecta câmpul magnetic al Pământului – anumite rozătoare, păsări, pești, reptile, bacterii și insecte au, de asemenea, această capacitate.

Albina folosește o structură magnetică din abdomen, care o ajută să navigheze fără probleme.

Cercetătorii au remarcat că aceste albine au un inel mic de granule magnetice de fier în interior, ceea ce le conferă această abilitate excepțională, cunoscută și sub denumirea de magnetorecepție.

Acesta este o trăsătură fundamentală, deoarece albinele melifere nu au cea mai bună memorie din lume și, cumva, trebuie să-și amintească ruta de la sursa de hrană la stup.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu