5 adevăruri fascinante despre chirurgie și corpul uman

Cele mai multe tehnici chirurgicale folosite în prezent sunt inovații recente, însă oamenii apelează de secole la această ramură a medicinei pentru a trata diferite afecțiuni.

Chirurgia are un trecut îndelungat și apare în relatările istorice din diverse regiuni ale lumii. Însă, la început, era practicată mai mult pentru a studia interiorul corpului uman decât pentru a vindeca diverse afecțiuni.

Pe de altă parte, chirurgia modernă este o minune a științei medicale. Astăzi, folosim chirurgia pentru transplanturi de organe și în scopuri estetice, lucruri care au devenit posibile abia recent.

Asta nu înseamnă că am rezolvat toate problemele, deoarece chirurgia se bazează pe unele funcții ale corpului uman pe care încă nu le înțelegem pe deplin și ascunde câteva lucruri foarte interesante, dar mai puțin cunoscute.

1

Inițial, anestezia nu era populară (și era chiar interzisă în unele locuri)

Foto: Wikimedia

Este dificil să ne imaginăm așa ceva azi, însă, în cea mai mare parte a istoriei, operațiile chirurgicale erau făcute fără anestezie. Se foloseau plante medicinale și alcool, cu toate că ingerarea de alcool nu prea domolește durerea atunci când cineva îți taie piciorul cu un fierăstrău.

Prin urmare, ai crede că doctorii s-au grăbit să adopte anestezia atunci când aceasta a apărut. Însă lucrurile nu au stat deloc așa.

Inițial, anestezia era o procedură nepopulară în multe locuri din lume, mai ales în SUA. Unii chirurgi susțineau opinia (astăzi ridicolă) că „nu este vorba de o operație adevărată dacă pacientul nu poate să simtă totul”, iar alții spuneau că anestezia este „o influență satanică”.

Existau și unele motive întemeiate pentru respingerea anesteziei, cum ar fi posibilitatea decesului în cazul unei supradoze. Pe atunci, cei mai mulți chirurgi nu știau care este cantitatea corespunzătoare de anestezic care trebuia administrată.

2

Anestezia ascunde încă multe necunoscute

Foto: Wikimedia

Anestezia a fost una dintre cele mai importante descoperiri medicale din istorie. Înainte, pacienții erau complet conștienți și sufereau dureri extreme în timpul operațiilor.

Mulțumită anesteziei, operațiile sunt astăzi niște proceduri mult mai liniștite. Chiar și așa, nu știm totul despre anestezie. Mecanismul prin care creierul ne face să intrăm într-o stare de inconștiență adâncă sub anestezie – indiferent ce s-ar întâmpla – este un mister.

Un pacient aflat sub anestezie generală poate fi considerat a se afla într-o comă artificială. Este o chestiune care se leagă de misterul conștiinței umane.

Dacă am înțelege cum afectează anestezia creierul, am face un pas spre a răspunde la una dintre marile întrebări ale vieții: „Ce parte a creierului ne face conștienți de sine?”

3

Chirurgia placebo

Efectul placebo este unul dintre cele mai fascinante aspecte ale medicinei. Nu știm până la ce punct funcționează, însă știm că poate fi eficient.

Efectul placebo a avut succes chiar și când pacienții au fost informați că vor primi un tratament placebo. Cercetările arată că efectul placebo este la fel de eficient în cazul operațiilor chirurgicale.

Foto: iStock

Multe studii au arătat că, dacă pacienții au fost mințiți că au trecut printr-o intervenție chirurgicală, efectele au fost aceleași cu cele resimțite de pacienții care chiar trecuseră printr-o operație.

Acest procedeu funcționează numai pentru anumite operații, cum ar fi artroscopia la genunchi, dar este ineficient în cazul afecțiunilor mai complicate, precum infarctul.

4

Folosirea unui dinte drept ochi

Deocamdată, transplantul de ochi nu este posibil. Unele componente ale ochiului pot fi transplantate, însă înlocuirea ochiului în întregime este o operație care, sperăm, va fi disponibilă cândva în viitor.

Însă știm cum să punem un dinte în ochi pentru a reda vederea. Poate că sună ca o scenă dintr-un film horror de proastă calitate, însă această procedură deosebit de complexă – cunoscută ca osteo-odonto-cheratoprotezare – este disponibilă de ceva timp.

Foto: Corbis

În dinte se face o gaură în care se introduce o lentilă, iar dintele este plasat apoi în ochi, cu rol de cornee. Arată puțin cam sinistru, însă această procedură a redat vederea multor pacienți cu corneea bolnavă.

Cum dintele aparține aceluiași organism, există șanse mici ca țesutul să fie respins și ca mai târziu să apară alte probleme.

5

Creșterea unui maxilar pe spate

Când un german de 56 de ani și-a pierdut o parte a maxilarului din cauza cancerului, avea în fața sa două opțiuni: să-și trăiască restul vieții fără maxilar sau să apeleze la o tehnică experimentală dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea din Kiel.

A ales cea de-a doua variantă și a devenit primul pacient din istorie căruia i s-a crescut un maxilar pe spate. Doctorii au folosit un model al capului său pentru a crea o cușcă de titan care semăna cu maxilarul omului, au umplut-o cu minerale și au căptușit-o cu măduvă osoasă.

Foto: AP

De asemenea, au pus în cușcă o proteină pentru a accelera creșterea oaselor și i-au implantat-o sub omoplatul drept. Spre surprinderea tuturor, maxilarul s-a dezvoltat ca unul normal timp de câteva săptămâni.

Apoi, a fost îndepărtat și grefat pe fața bărbatului. Acesta și-a recăpătat cu repeziciune abilitatea de a mesteca, deși încă nu avea dinți. A trecut o vreme până când și-a putut folosi maxilarul cel nou la fel ca pe unul natural.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu