3 lucruri asupra cărora Albert Einstein s-a înșelat

Nimeni nu e perfect, iar de la această regulă nu a făcut excepție nici măcar Albert Einstein. Multe dintre erorile marelui fizician au constat nu în faptul că s-a înșelat, ci în faptul că nu a mers suficient de departe atunci când a avut dreptate.

„În comparație cu realizările sale, Einstein nu a făcut atât de multe greșeli. Însă, în câteva rânduri, a ajuns la concluzii greșite.” – Dan Hooper, doctor în fizică

În unele cazuri, Einstein și-a dat seama după câțiva ani că s-a înșelat. Alte erori, însă, nu au fost corectate până recent. Îți prezentăm trei dintre aceste erori.

1

Găurile negre

albert_einstein_gaura_neagra
Foto: BreakingNews7

În 1915, Einstein a publicat una dintre cele mai mari realizări ale fizicii din secolul XX: teoria generală a relativității. Aceasta arată că gravitația este, de fapt, o curbură a spațiului care apare în prezența materiei și a energiei.

După câteva luni, un alt fizician german, pe nume Karl Schwarzschild, a folosit ecuațiile lui Einstein pentru a realiza modelul geometriei spațiului din jurul unei stele.

Einstein a fost impresionat: acest model arăta că dacă masa unei stele se comprimă într-un spațiu destul de mic, legile naturii încetează să mai funcționeze.

Astăzi știm că lucrurile stau într-adevăr așa: o gaură neagră conține ceea ce fizicienii numesc o singularitate, un loc în care densitatea și gravitația ajung la infinit.

De fapt, în același an, fizicianul Robert Oppenheimer și studentul său, Hartland Snyder, au arătat că acest lucru se întâmplă mereu în jurul stelelor gigantice.

2

Expansiunea universului

albert_einstein_03
Un fragment din manuscrisul lui Einstein privind teoria generală a relativității. Foto: Getty Images

Ai făcut vreodată o descoperire atât de ieșită din comun, încât să nu-ți vină să crezi că este adevărată? Pentru Einstein, astfel de momente au fost recurente.

Când a aplicat ecuațiile din teoria generală a relativității întregului univers, Albert Einstein a descoperit ceva care îl contraria: universul se afla fie în expansiune, fie într-o stare de contracție.

Doar că, la acea vreme, toată lumea „știa” că locuim într-un univers static și imuabil. Așadar, ecuațiile lui Einstein fie răsturnau cunoștințele unui întreg domeniu al științei, fie erau greșite.

Fizicianul a mers pe cea din urmă variantă și a adăugat în ecuații un simbol („Lambda”), cunoscut acum drept constanta cosmologică. Astfel, printr-un artificiu de calcul, el a eliminat expansiunile și contracțiile pe care le indicau ecuațiile.

albert_einstein_02
Calculele lui Albert Einstein indicau că universul este în expansiune. Foto: Astropontos

Însă, în 1929, observații noi au arătat că universul se află, într-adevăr, în stare de expansiune. Se spune că Einstein a catalogat constanta cosmologică drept cea mai mare eroare a sa (deși adevărul acestor vorbe este numai parțial).

De atunci, fizicienii au folosit constanta în alt scop, și anume pentru a se referi la forța care face universul să se extindă. Așa că ideea lui Einstein s-a dovedit, până la urmă, chiar folositoare.

3

Inseparabilitatea cuantică

albert_einstein_04
Foto: Medium

Când vine vorba de mecanică cuantică, Albert Einstein a fost unul dintre cei mari contribuitori și unul dintre cei mai mari critici ai acestui domeniu. El a descoperit existența fotonilor (particule sau „cuante” de lumină), precum și ideea că lumina se comportă atât ca o particulă, cât și ca o undă, încă din 1905.

Adică cu decenii înainte ca Werner Heisenberg și Erwin Schrodinger să formuleze prima teorie cuantică a fizicii, care a introdus conceptele uimitoare pentru care teoria este celebră.

Teoria spunea că particulele pot exista în două stări în același timp, că observarea în sine poate să afecteze comportamentul unei particule și că dacă știi impulsul unei particule, nu o poți localiza (și invers).

Einstein nu a avut o părere prea bună despre noua teorie. Alături de fizicienii Boris Podolsky și Nathan Rosen, a dovedit că teoria era „greșită”.

albert_einstein_05
Foto: AtLearner

El a folosit matematica pentru a arăta că două particule se puteau afla în stare de inseparabilitate. Astfel, susținea el, comportamentul uneia afecta comportamentul celeilalte, oriunde s-ar fi aflat în spațiu.

Însă asta înseamnă că informația poate călători cu o viteză mai mare decât viteza luminii și, potrivit propriei teorii a relativității, acest lucru era imposibil.

Acest fenomen a fost numit paradoxul EPR, după inițialele numelor celor trei oameni de știință care l-au postulat.

Abia după moartea lui Einstein, un fizician pe nume John Stewart Bell a rezolvat problema cu un test pe care oamenii de știință încă îl folosesc pentru a indica prezența inseparabilității cuantice.


Ți-a plăcut acest articol? Citește și povestea eclipsei de Soare care l-a transformat pe Einstein într-o stea. Apoi, delectează-te cu 17 citate de Albert Einstein care arată mintea sclipitoare a savantului.

Ca să știi mai mult, citește „Einstein. Viața și universul său”

Albert Einstein a fost un rebel și un nonconformist încă din copilărie, iar aceste trăsături de caracter i-au ghidat atât viața personală, cât și cariera științifică. În această carte magistrală, Walter Isaacson explică modul în care funcționa mintea marelui fizician și misterele universului pe care le-a descoperit.

Isaacson ne cufundă într-o analiză în profunzime a vieții lui Einstein – personală, intelectuală, științifică, politică și culturală – pe fundalul istoriei vremii – 1879-1955. Citatele ample din corespondența, eseurile și documentele personale ale lui Einstein îi conferă bogăția autenticității. Explicațiile teoriilor științifice sunt clare și reluate de foarte multe ori în moduri diferite, devenind lesne de înțeles pe măsură ce le citești.

„Einstein. Viața și universul său” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

3 comentarii la „3 lucruri asupra cărora Albert Einstein s-a înșelat”

  1. Nici nu stiu cum sa o spun….. Sunt amarat si necajit pe lumea in care traiesc.
    In adevar, la vremea cand amaratii astia aveau varsta de 28 ani, tineretul nu era intr o buna masura…. sa zicem simplu, slab genetic. Indivizii astia aveau familii mai bune care ii intelegeau, o educatie consistenta in Matematici, Soarele nu ii ardea si nici nu parjolea pamantul ca acum… Sa zicem doar ca timpurile acelea aveau merit. Imi doresc sa se termine cat mai repede aici…. Eu nu am o comunitate in care sa traiesc. Nu am cine stie ce familie si nu am nici o tehnologie verde… Lumea asta innebuneste din ce in ce mai tare. Mai nou baga hipoclorit de sodium in mancare iara apa de la robinet parca ar fi din toaleta…. Timpurile astora au fost tulburi dar meritul inca era prezent. Allah sa aibe mila, doar atat mai cer.

    Răspunde

Lasă un comentariu