În urmă cu aproximativ 2.000 de ani, o descoperire interesantă a fost făcută în Houten-Castellum, o zonă rurală din Olanda. Arheologii au găsit un os gol de animal care fusese folosit ca recipient pentru sute de semințe otrăvitoare. Aceste semințe aparțineau plantei găina neagră, cunoscută pentru proprietățile sale medicinale.
Planta găinii negre, denumită științific Hyoscyamus niger, este membră a familiei Nightshade. Aceasta conține compuși numiți alcaloizi tropanici, inclusiv atropină, scopolamină și hiosciamină, care au efecte antispastice și pot fi utilizați pentru a ameliora anumite tulburări gastrointestinale.
Cu toate acestea, este important de reținut că această plantă este foarte toxică și are și efecte halucinogene. Aceste efecte pot provoca alterarea vederii, visare cu ochii deschiși și modificări ale experiențelor senzoriale. Merită menționat faptul că aceste efecte halucinogene vin adesea cu efecte secundare nedorite.
Deși este dificil de determinat modul în care a fost folosită planta găina neagră în contexte istorice, există indicii că a fost folosită în diverse scopuri de-a lungul istoriei.
Este posibil ca unele culturi antice să o fi folosit în ritualuri sau practici șamanice datorită proprietăților sale psihotrope. Chiar și literatura clasică mai veche menționează utilizarea găinii negre în scopuri medicinale în perioada romană.
Autori precum Pliniu cel Bătrân au descris efectele semințelor de găină neagră, inclusiv capacitatea lor de a provoca „nebunie și amețeală”. Cu toate acestea, până în prezent, nu au fost găsite dovezi fizice ale utilizării intenționate a acestei plante otrăvitoare de către locuitorii Imperiului Roman.
Recenta descoperire a recipientului de oase a schimbat această situație. Arheologii au descoperit că semințele au fost depozitate în mod intenționat în interiorul unui femur de animal sculptat, măsurând 7,2 centimetri lungime. Pentru a sigila recipientul, a fost folosit un dop de plută realizat din scoarță de mesteacăn negru.
Pe baza stilurilor de ceramică găsite în apropiere și a unei broșe din sârmă descoperite în aceeași groapă de noroi, experții au datat recipientul din os între anii 70 și 100 î.Hr. Această descoperire oferă dovezi concrete ale utilizării deliberate a semințelor de găină neagră în Țările Române.
Mai mult, aceasta marchează primul caz cunoscut de semințe depozitate în mod intenționat pentru a fi folosite ulterior. Detaliile complete ale acestui studiu vor fi publicate în numărul din aprilie al revistei „Antiquity”.
