Unul dintre personajele care au reușit să le insufle teama soldaților Aliați în Al Doilea Război Mondial a fost o femeie. Vicleană și inteligentă, Violette Morris, supranumită „Hiena nazistă”, a avut o viață demnă de film. Iată povestea sa.
Violette Morris s-a născut pe 18 aprilie 1893 la Paris și și-a petrecut copilăria și adolescența studiind la o mănăstire din orașul Huy. La câteva zile după începerea Primului Război Mondial, s-a căsătorit.
În timpul conflagrației, a învățat să conducă mașini și a fost responsabilă pe ambulanță în timpul celor mai lungi și mai grele lupte: Bătălia de pe Somme și Bătălia de la Verdun.
Înainte de încheierea războiului, s-a dedicat sportului. Practica aruncarea discului și a greutăților, tirul cu arcul, scufundările, ridica haltere, juca tenis și făcea echitație.
A jucat și polo și fotbal, deși în Franța încă nu existau echipe feminine de polo. Făcea lupte greco-romane și există chiar și fotografii cu ea în timp ce boxa cu bărbați, câștigând multe meciuri împotriva acestora.
Cu toate acestea, adevărata ei pasiune erau cursele de automobile. A început să participe la competiții în 1922 și a câștigat cursa Bol d’Or (de 24 de ore) în 1927. A trecut chiar și printr-o mastectomie (îndepărtarea sânilor) ca să încapă mai bine în mașinile de curse.
A divorțat de soțul ei în 1923. De atunci, a început să se îmbrace ca un bărbat și a încetat să-și mai ascundă bisexualitatea. Fuma trei pachete de țigări pe zi și avea un limbaj pe care nimeni nu se aștepta să îl audă la o femeie.
Grație abilităților sale sportive, a fost remarcată de Federația Olimpică Franceză, dar i s-a interzis să participe la primele Jocuri Olimpice (1928) la care au participat și femeile, deoarece „contravenea bunelor moravuri”.
După lovitura primită din cauza Jocurilor Olimpice, o deziluzie în plan sentimental din cauza mastectomiei și cu afacerea falimentară (avea un atelier de reparații auto), Violette a ajuns cu moralul la pământ.
În decembrie 1935 a fost contactată de Sicherheitsdienst, agenția de informații SS nazistă. Germanii o chemau ca „invitată de onoare” la Olimpiada de la Berlin din 1936, pe care Adolf Hitler avea să o folosească drept mașină de propagandă mondială.
La Berlin, Violette Morris a căzut la picioarele nazismului.
„Hiena nazistă”
Când Violette s-a întors în Franța, era deja recrutată ca spion și a început să furnizeze informații-cheie, care i-au permis lui Hitler să invadeze țara în mai 1940.
Una dintre principalele sale responsabilități a fost să destructureze echipa britanică de operațiuni speciale. Violette a furnizat, de asemenea, hărți ale Parisului, planuri ale tancului SOMUA 35 și informații despre Linia Maginot, apărare care a fost ocolită de armata nazistă în iunie 1940.
Datorită eficienței și metodelor sale de interogare brutale, Violette a fost poreclită „Hiena nazistă” și „Hiena Gestapoului”. Atât Aliații, cât și Rezistența franceză știau cine este, mulți soldați fiind terifiați de perspectiva de ajunge pe mâinile ei.
A colaborat cu SS și cu Gestapo. Cuvântul său avea importanță în acuzarea, arestarea, interogarea și torturarea compatrioților ei. „Hiena” se afla în subordinea lui Helmut Knochen.
În aceste condiții, nu e de mirare că pe lista de obiective a Aliaților figura și asasinarea Violettei Morris. Londra dăduse ordinul, iar un grup al Rezistenței franceze trebuia să-l ducă la îndeplinire.
La 26 aprilie 1944, atacatorii au așteptat-o pe un drum de țară au tras câteva rafale de mitralieră în mașina în care se afla alături de un cuplu de francezi simpatizanți ai naziștilor. În mașină se aflau și doi copii. Cu toții au fost uciși.
De vreme ce nimeni nu a revendicat cadavrul lui Morris, după câteva luni în care a fost ținut la morgă, a fost îngropat într-un mormânt nemarcat, în cimitirul oamenilor străzii. Patru luni mai târziu, Parisul era eliberat de sub ocupația nazistă.
Îți recomandăm și o carte bună despre un subiect interesant: Naziștii de lângă noi. În acest bestseller, documente guvernamentale cândva secrete spun povestea miilor de naziști – de la paznici ai lagărelor de concentrare la ofițeri de nivel înalt din Al Treilea Reich – care s-au mutat în SUA după Al Doilea Război Mondial și, în liniște, și-au construit vieți noi.
Mulți au ajuns pe teritoriul american prezentându-se drept „refugiați” de război. Dar unii au avut ajutor din partea guvernului SUA. CIA, FBI-ul și armata i-au pus la treabă ca spioni, oameni de știință și ingineri de vârf, spălându-le trecutul. Bazându-se pe o mulțime de documente declasificate recent și pe nenumărate interviuri, Eric Lichtblau, jurnalist de investigații câștigător al premiului Pulitzer, dezvăluie acest capitol tulburător și puțin cunoscut al istoriei recente. Cartea este disponibilă aici.
