Secretele tărâmului alb: 7 lucruri mai puțin cunoscute despre Antarctica

Un tărâm înghețat și pustiu, cu o sumedenie de necunoscute: aceasta este Antarctica, regiunea polară din sudul planetei noastre. Puțini oameni au avut curajul să se aventureze în această imensitate albă, care își păzește cu sfințenie tainele.

Iată câteva lucruri mai puțin știute despre Antarctica, descoperite de exploratorii care și-au dedicat viața cercetării acestui vast ținut.

1

Antarctica a fost descoperită abia în 1820

Antarctica - descoperire
Foto: Reference

Deși este cel de-al cincilea continent din lume ca suprafață, exploratorii au descoperit Antarctica doar în 1820. Existența unui continent în Sudul extrem al Pământului a fost menționată încă din secolul I î.e.n. sau pe enigmatica hartă realizată în 1513 de cartograful otoman Piri Reis.

Cu toate acestea, țărmurile continentului au fost atinse pentru prima oară doar în 1820, de trei expediții. Prima era condusă de Fabian Gottlieb von Bellingshausen, un căpitan estonian care făcea parte din Marina Imperială Rusă.

A doua expediție a fost condusă de Edward Bransfield, căpitan în Marina Regală Britanică, iar a treia – de navigatorul american Nathaniel Palmer.

2

Temperaturi ce depășesc orice imaginație

Este binecunoscut faptul că Antarctica este locul cel mai rece din lume. Ceea ce ar putea surprinde, totuși, este cât de jos pot coborî temperaturile aici.

În 2010, un satelit al NASA a înregistrat temperatura record de -93°C, descoperire pe care agenția spațială americană a anunțat-o în 2013. Mai mult, temperatura medie anuală de pe continentul înghețat este de -83°C.

3

Vânturile din Antarctica au puterea unui uragan

Pe acest tărâm pustiu, vânturile ating viteze de până la 320 de kilometri pe oră. Spre comparație, viteza vântului din timpul unui uragan major poate ajunge până la 252 de kilometri pe oră, cu consecințe catastrofale.

Vânturile din Antarctica ajung la asemenea viteze deoarece aerul rece și dens „curge” pe pantele abrupte de la marginea continentului, crescând în viteză. Fenomenul se numește vânt catabatic și este asociat cu ghețarii.

4

Nu există fusuri orare

Antarctica - fus orar
Foto: Interestingshit

Din moment ce fusurile orare sunt determinate în funcție de longitudine, cum determini fusul orar al unei zone unde se întâlnesc toate meridianele? Este imposibil, nu-i așa?

Aceste este motivul pentru care Antarctica nu are un fus orar. Când se află aici, cercetătorii folosesc fusul orar din țările lor.

5

Acum 50 de milioane de ani, continentul avea altă climă

Antarctica n-a fost întotdeauna un teritoriu înghețat. Oamenii de știință susțin că, acum 50 de milioane de ani, acest continent avea un climat asemănător cu cele din America de Sud sau din California.

Cercetătorii de la Universitatea Yale au luat probe de la mare adâncime și au descoperit un sediment bogat în bioxid de carbon. Stratul, care a stat îngropat zeci de milioane de ani, este caracteristic celor întâlnite în zonele tropicale.

Așadar, sub gheața din Antarctica ar putea sta mii de vestigii ale unei lumi demult dispărute.

6

Antarctica este cel mai mare deșert din lume

Cum se poate ca cel mai rece loc din lume să fie catalogat drept deșert? De obicei, când vorbim despre deșerturi ne gândim la locuri fierbinți, precum Sahara. Dar, de fapt, nu doar zonele uscate și fierbinți sunt deșerturi.

Antarctica - desert
Foto: Matador Network

Așadar, cu doar 5 centimetri de precipitații pe an și o suprafață de 14 milioane de kilometri pătrați, Antarctica este cel mai mare deșert din lume. Este urmată îndeaproape de Deșertul Arctic.

7

Dacă gheața s-ar topi, nivelul oceanelor ar crește dramatic

Dacă gheața din Antarctica s-ar topi complet, nivelul oceanelor ar crește cu 60 de metri, scufundând unele dintre cele mai mari orașe din lume.

Metropole precum Buenos Aires, San Francisco, Cairo, Montreal, Londra sau Calcutta ar fi complet înghițite de ape și ar deveni doar o amintire.

Ca să știi mai mult, citește „Origini. Cum a modelat Pământul istoria omenirii”

Când vorbim despre istoria omenirii, ne concentrăm adesea asupra marilor lideri, a forțelor demografice și a războaielor decisive. Dar cum ne-a modelat Pământul destinul? Planeta noastră se clatină, determinând schimbări climatice care au forțat trecerea de la o viață nomadă la agricultură. Terenul muntos a dus la dezvoltarea democrației în Grecia. Mai târziu, modelele de circulație atmosferică au modelat evoluția explorării, colonizării și comerțului global.

Chiar și astăzi, comportamentul de vot în sud-estul Statelor Unite urmează în cele din urmă modelul subiacent al sedimentelor vechi de 75 de milioane de ani dintr-o mare de mult dispărută. Pretutindeni putem observa amprenta profundă a planetarului asupra umanului. De la cultivarea primelor plante până la fondarea statelor moderne, „Origini” explică modul în care forțele planetei (adică dinamica plăcilor tectonice, curenții oceanici, clima și materiile prime) au influențat evoluția, viața și istoria omului.

Profesor specializat în popularizarea științei, Lewis Dartnell a creat o lucrare care ar trebui să fie înțeleasă de aproape orice cititor.

„Origini. Cum a modelat Pământul istoria omenirii” se găsește cu reducere pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Abonează-te gratuit la newsletter ca să primești săptămânal cele mai interesante articole, aplicații și cărți pe care le descoperim.

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu

Abonează-te gratuit la newsletter și îți vom trimite cele mai interesante articole, aplicații și cărți