În largul Mării Chinei de Est, în toiul unei expediții științifice din 2018, un taifun de categoria 5 a lovit nava de cercetare.

Furtuna, numită Maria, nu a fost doar o amenințare – a fost o fereastră neașteptată spre ceea ce se petrece cu adevărat în ocean în timpul unor astfel de evenimente extreme. Echipa condusă de Yi‐Hsuan Lo a tras imediat foloase din situația periculoasă.

În loc să se refugieze, oamenii de știință au decis să documenteze în direct cum un taifun răstoarnă straturile de apă, amestecând nutrienți, organisme, temperaturi și salinități.

Până atunci, efectele furtunilor asupra bacterioplanctonului fuseseră studiate doar pe baza unor mostre rare, culese la intervale lungi și, de obicei, în apropierea coastelor. Nimeni nu știa cât de rapid se instalează schimbările în larg și cât durează până când ecosistemul revine la normal.

Ce au măsurat cercetătorii în timpul furtunii?

Timp de trei zile înainte de sosirea taifunului și încă patru zile după trecerea lui, cercetătorii au prelevat probe de apă de la patru adâncimi diferite. Au măsurat concentrațiile de nutrienți, producția primară și activitatea bacteriană.

Rezultatele au confirmat bănuielile: imediat după furtună, toți acești indicatori au crescut semnificativ. Dar ceea ce au descoperit la nivel microscopic a fost mai nuanțat.

Rearanjarea microscopică a oceanului

Diversitatea totală a bacterioplanctonului a rămas aproape neschimbată – un semn că taifunul nu a șters specii din ocean. În schimb, a rearanjat comunitățile. În straturile de apă care, în mod normal, au compoziții diferite, bacteriile au început să semene tot mai mult între ele.

Speciile care se dezvoltă în medii bogate în nutrienți s-au înmulțit, în timp ce cele adaptate la ape sărace au scăzut dramatic. O reconfigurare fină, dar care poate avea efecte majore asupra lanțului trofic și a capacității oceanului de a absorbi sau elibera carbon.

Potrivit echipei, rezultatele oferă primele indicii clare despre cât de repede reacționează microorganismele marine la furtunile tot mai frecvente și mai intense provocate de schimbările climatice.

În plus, cercetătorii subliniază că ar fi nevoie de analize mai detaliate ale expresiei genelor microbiene și de o monitorizare prelungită pentru a afla cât timp durează revenirea ecosistemului la starea de dinaintea furtunii. Studiul a fost publicat în Journal of Geophysical Research:

Oceans, lăsând deschisă întrebarea: ce se întâmplă cu adevărat în adâncuri, după ce ultimul val de taifun se stinge?