Papagalii gri africani (Psittacus erithacus) pot trăi peste 50 de ani, pot memora zeci de cuvinte și, dacă li se oferă ocazia, pot învinge un grup de studenți de la Universitatea Harvard într-un joc de memorie.
Sau cel puțin un papagal gri african este capabil de o asemenea performanță. Pasărea, pe nume Griffin, a fost subiectul unui studiu recent, publicat pe 6 mai 2020 în revista Nature.
Cercetătorii l-au supus pe Griffin la un experiment de memorie, în cadrul căruia pasărea trebuia să localizeze unul sau mai mulți ciucuri colorați ascunși sub paharele de plastic de pe masă, a căror poziție era schimbată rapid (celebrul joc „alba-neagra”).
Griffin a câștigat 12 probe din 14
Aceeași provocare au primit-o și 21 de studenți de la Universitatea Harvard, iar Griffin a obținut rezultate mai bune decât tinerii în 12 dintre cele 14 probe de testare.
„Gândiți-vă: papagalul gri african depășește niște studenți de la Harvard. E grozav. La experiment au participat tineri care se specializează în inginerie și în medicină”, a declarat coordonatorul studiului, Hrag Pailian, pentru The Harvard Gazette.
Dar Griffin nu este un papagal obișnuit. Potrivit autorilor studiului, pasărea de 22 de ani „a făcut obiectul mai multor studii cognitive și de comunicare încă de când a fost cumpărat de la un crescător, la vârsta de 7 săptămâni și jumătate”.
Anterior, dresoarea lui Griffin, psihologul Irene Pepperberg, a învățat pasărea să reproducă aproximativ 30 de cuvinte în limba engleză și să înțeleagă cel puțin 40, inclusiv denumirile culorilor.
Ca atare, Griffin nu a avut nevoie de dresaj special pentru a învăța regulile „alba-neagra”. Înainte de experiment, Pepperberg i-a făcut doar câteva demonstrații despre cum funcționează jocul, la fel cum a procedat și cu concurenții umani.
Memorie de scurtă durată la fel de bună ca a oamenilor
Pe lângă studenții Harvard, la studiu au participat și 21 de copii (cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani). Toți concurenții adulți și papagalul Griffin au finalizat 120 de runde (copiii, doar 36), împărțite în 14 probe, care creșteau progresiv în dificultate.
Griffin a reușit să determine poziția ciucurilor cu o precizie mai mare decât copiii la toate cele 14 probe.
La început, participanților li s-a cerut să memoreze pozițiile a doi ciucuri, fără ca paharele de pe masă să fie mutate. Până la sfârșitul zilei, participanții trebuiau să urmărească patru ciucuri diferiți, în condițiile în care poziția paharelor era modificată de patru ori.
Performanța studenților a început să scadă când s-a ajuns la proba cu trei ciucuri și patru repoziționări, însă Griffin și-a atins țintele în totalitate.
Precizia lui Griffin a scăzut abia la sfârșitul zilei, la probele cu patru ciucuri și trei sau patru repoziționări. Și studenții au înregistrat o scădere semnificativă a exactității, dar nu atât de dramatică precum în cazul lui Griffin.
Potrivit oamenilor de știință, acest experiment demonstrează că papagalii gri africani, recunoscuți deja pentru inteligența lor, au o memorie de lucru (sau memorie de scurtă durată) asemănătoare și, în unele cazuri, mai bună decât a oamenilor.
Papagalii gri africani nu sunt singurele păsări a căror inteligență i-a uimit pe oamenii de știință. De exemplu, experimentele au demonstrat că ciorile de Noua Caledonie au inteligența unui copil și pot construi unelte din elemente care, luate separat, sunt inutile.
