Deși pare greu de crezut, ar trebui să avem mai multă încredere în capacitățile intelectuale ale prietenilor noștri înaripați. Cercetătorii au descoperit că ciorile nu doar că folosesc obiectele simple drept unelte, dar pot asambla instrumente complexe din mai multe elemente care, luate individual, sunt inutile.
Era cunoscut deja că ciorile și corbii pot să judece lucrurile în funcție de cauză și efect, să rezolve sarcini complicate, să-și plănuiască viitorul și chiar să fabrice unelte simple din bețe și hârtie. Deși pot părea nesemnificative, aceste realizări sunt extraordinare.
Capacitatea de a construi uneltele din mai multe elemente componente o mai au doar oamenii și primatele – mai exact, unele maimuțe de talie mare. Totuși, ciorile depășesc toate celelalte animale la capitolul ingeniozitate.
Mai inteligente decât credem
Până și copiii au nevoie de mai mulți ani ca să dobândească această capacitate, fiindcă, din punct de vedre cognitiv, ea presupune niște procese complexe. Este nevoie de abilitatea de a înțelege proprietățile obiectelor și de a prevedea consecințele asamblării lor, înainte de a le asambla.
Această treaptă este considerată foarte importantă în evoluția creierului și este destul de spectaculos să constatăm că păsările au aceste abilități.
„Descoperirea este remarcabilă fiindcă ciorile nu au primit ajutor în procesul de construcție, și-au dat seama singure de ce trebuie să facă”, explica în toamna anului 2018 Auguste von Bayern, ornitolog la Institutul Max Planck pentru Ornitologie și la Universitatea Oxford.
Cum s-a desfășurat experimentul
Echipa a făcut teste pe opt ciori de Noua Caledonie (Corvus moneduloides), care sunt recunoscute pentru inteligența lor. Mai întâi, păsărilor li s-a prezentat o cutie transparentă pe care nu o mai văzuseră și în care se afla mâncare.
Pe o latură a cutiei se afla o gaură îngustă, iar pe cealaltă, o tăviță. Ciorile nu puteau ajunge la hrană prin niciuna dintre acestea.
Lângă cutie, cercetătorii au plasat câteva bețe lungi. Peste puțin timp, păsările și-au dat seama cum să introducă un băț în gaura îngustă, ca să împingă mâncarea înspre tăviță.
După ce au înțeles cum să folosească instrumentele, păsările s-au apucat de treabă și au mâncat totul. În a doua etapă a experimentului, ciorilor li s-a prezentat aceeași cutie, însă de data aceasta bețele lungi lipseau.
În schimb, cercetătorii au plasat lângă cutie niște obiecte care, luate individual, erau prea scurte. Dar, dacă erau combinate, elementele formau o unealtă suficient de lungă ca să ajungă la mâncare.
Ciorile au avut la dispoziție tuburi și pistoane de seringi de plastic. Fără ajutor din afară, patru dintre ciori (botezate Tumulte, Tabou, Mango și Jungle) și-au dat seama cum să insereze pistonul în tub, ca să obțină un instrument mai lung.
Și nici măcar nu a durat mult timp să facă acest lucru. Le-a luat cel mult șase minute de interacțiune cu obiectele.
„Păsările care au reușit au folosit uneltele compuse pentru a ajunge la mâncare imediat după ce le-au fabricat”, au scris cercetătorii în lucrarea lor.
„Cu excepția uneia dintre păsări, Mango, care se pare că avea o motivație fluctuantă, păsările care au reușit prima oară au rezolvat problema de trei ori la rând după ce au reușit prima dată. Mango a refuzat să participe la două dintre testele ulterioare”, au mai scris cercetătorii.
Se pare că Mango era un fel de geniu temperamental. În testele ulterioare, când uneltele erau din nou mici (și era nevoie de fabricarea unor unelte compuse din mai mult de două părți) Mango a construit în mod repetat unelte din trei sau patru părți și le-a folosit cu succes pentru a ajunge la mâncare, de cele mai multe ori.
Este dificil să cunoaștem procesele cognitive ale ciorilor care construiesc unelte. Însă abilitățile lui Mango indică faptul că este vorba despre un act deliberat – mai ales prin prisma faptului că uneltele sale s-au dezmembrat de mai multe ori, dar pasărea nu s-a dat bătută și a încercat de mai multe ori, până a reușit.
A fost pentru prima dată când construirea unei unelte formate din mai mult de două elemente a fost observată la o altă specie (alta decât a omului). Asta nu înseamnă că cogniția ciorilor este asemănătoare cu a oamenilor sau a maimuțelor.
Însă acest lucru ne oferă detalii despre procesul cognitiv implicat în rezolvarea problemelor, au spus cercetătorii. Avem, deci, un nou indiciu care se adaugă dovezilor tot mai multe că ciorile și corbii sunt cele mai inteligente păsări.
Fascinant! Deodata ciorile mi se par simpatice… 🙂 Multumesc pentru articol!
Ar trebui sa ne revizuim comportamentul fata de toate fiintele cu care impartim planeta. Din pacate statisticile spun ca in ultimii 44 de ani am provocat disparitia a 60% din animalele de pe pamint ! Procentul reprezinta o medie, in jurul zonelor urbane el ajunge la 82% !!!