Un studiu recent condus de Konstantina Agiadi de la Universitatea din Viena aruncă lumină asupra modului în care biodiversitatea din regiunea mediteraneană a fost afectată de o criză ecologică majoră care a avut loc în urmă cu aproximativ 5,5 milioane de ani.

Studiul, publicat în revista Science, arată că doar 11% din speciile endemice au supraviețuit crizei și că a fost nevoie de cel puțin 1,7 milioane de ani pentru ca biodiversitatea să se refacă complet.

De-a lungul istoriei Pământului, mișcările litosferei au făcut ca mările regionale să fie izolate de oceanul global, ducând la formarea unor depozite masive de sare. Acești giganți de sare, care se găsesc în diverse locuri din întreaga lume, sunt resurse naturale valoroase care au fost exploatate timp de secole.

Un gigant de sare remarcabil, cu o grosime de un kilometru, se află sub Marea Mediterană și a fost creat în timpul crizei salinității din Messinia, acum aproximativ 5,5 milioane de ani. În urma acestei crize, biodiversitatea marină din Marea Mediterană a suferit schimbări semnificative.

Aproape 67% din speciile marine din Marea Mediterană după criză erau diferite de cele dinainte, doar o mică parte din speciile endemice supraviețuind schimbărilor drastice de mediu.

După reconectarea cu Oceanul Atlantic, în Marea Mediterană au fost introduse specii noi, precum rechinii albi și delfinii oceanici, ceea ce a dus la o modificare a modelului de biodiversitate, în care diversitatea speciilor a scăzut de la vest la est, un model care persistă și astăzi.

Studiul evidențiază impactul semnificativ al crizelor ecologice asupra biodiversității și oferă o perspectivă asupra perioadelor lungi de recuperare de care ecosistemele pot avea nevoie pentru a-și reveni după astfel de evenimente.

Cercetarea nu numai că cuantifică efectele crizei asupra vieții marine, dar oferă și un model care face legătura între tectonica plăcilor, formarea oceanelor, depozitele de sare și biodiversitatea marină. Acest model ar putea fi aplicat pentru a explora fenomene similare în alte regiuni ale lumii.

În continuare, cercetătorii intenționează să aprofundeze întrebările ridicate de studiu, cum ar fi modul în care anumite specii au reușit să supraviețuiască schimbărilor de salinitate din Marea Mediterană și modul în care prezența formațiunilor mari de sare a afectat ecosistemele și sistemul terestru.

O nouă rețea de cercetare denumită „SaltAges” este pregătită să exploreze în continuare aceste întrebări, concentrându-se asupra impactului social, biologic și climatic al giganților de sare de-a lungul istoriei.