Într-un puț de lavă antic din Arabia Saudită a fost descoperit un morman enorm de oase de animale și de om. Peștera, numită Umm Jirsan, este un sistem de canale naturale de scurgere a lavei întins pe sub câmpurile vulcanice din Harrat Khaybar, în nord-vestul țării.

Umm Jirsan se întinde pe o lungime impresionantă de 1.5 kilometri, fiind cea mai lungă galerie de lavă descoperită vreodată în Arabia. La adăpostul întunericului, sălbăticiunile au fost ocupate vreme de mii de ani…

Într-un studiu publicat recent, cercetătorii menționează descoperirea a sute de mii de oase provenind de la cel puțin 14 specii de animale, cum ar fi bovine, cai, măgari, cămile, capre sălbatice și rozătoare.

Printre acestea se află și numeroase oase umane, majoritatea cranii, despre care cercetătorii speculează că au fost dezgropate de animale din cimitirele din regiune, relatează Gulf News.

„Această galerie de lavă, lungă de 1.5 kilometri, este plină cu sute de mii de rămășițe de animale foarte bine conservate”, a postat pe Twitter zooarheologul Mathew Stewart, de la Institutul Max Planck din Germania.

„Dar de ce?”

Potrivit cercetătorilor, cel mai probabil, acest morman masiv de oase a fost creat de hiena dungată (Hyaena hyaena), ale cărei rămășițe scheletice au fost, de asemenea, găsite în peșteră, împreună cu excremente fosilizate (numite coproliți).

„Aceste creaturi sunt colecționari de oase avizi, pe care le transportă în bârloguri ca să le consume imediat, să-și hrănească puii sau să le păstreze în ascunzătoare pentru mai târziu. Materialul de la Umm Jirsan s-a acumulat în ultimii 7.000 de ani, ceea ce atestă condițiile excelente de conservare a oaselor în interiorul galeriei de lavă”, explică Stewart, menționând că ansamblul gigantic reprezintă „o colecție pentru eternitate”.

Totuși, această străveche vizuină de hiene nu este doar o relicvă a trecutului îndepărtat. În timpul unei investigații efectuate în aceeași peșteră în 2007, cercetătorii au auzit sunete de „mârâit” în străfunduri, sugerând că Umm Jirsan este folosită și astăzi de sălbăticiunile din regiune.

Este posibil ca și alte tipuri de animale, cum ar fi vulpile sau lupii, să fi contribuit la colecția de oase gigantică, însă echipa spune că majoritatea dovezilor indică hienele: lupii nu împrăștie de obicei oasele departe de locurile de vânătoare, iar vulpile nu pot transporta sau consuma cu ușurință o pradă atât de mare.

În plus, multe oase au urme de mușcături specifice hienelor.

„Puse laolaltă, dimensiunea mare a ansamblului, supraabundența și prelucrarea intensivă a oaselor, abundența coproliților de hienă și prezența hienelor tinere și a resturilor craniene umane sugerează că Umm Jirsan a servit în primul rând ca bârlog al hienelor dungate și, ocazional, ca bârlog maternal”, scriu cercetătorii în studiul lor.

Deși multe aspecte cu privire la Umm Jirsan sunt încă necunoscute, cercetătorii speră că acest mormânt macabru poate servi drept capsulă a timpului pentru a face lumină asupra paleoecologiei și preistoriei Arabiei.

„Într-o regiune în care conservarea oaselor este foarte, foarte slabă, situri precum Umm Jirsan reprezintă o nouă resursă interesantă. Acest studiu este doar vârful aisbergului”, spune Stewart.