La câteva luni după ce a fost supus unui transplant de măduvă, un bărbat din SUA a aflat cu stupoare că are două seturi de ADN: cel cu care s-a născut și cel al donatorului.
Timp de ani de zile, Chris Long, polițist în comitatul Washoe din Nevada, a suferit de leucemie mieloidă acută și de sindrom mielodisplastic. Pentru a se vindeca de aceste boli, bărbatul avea nevoie de un transplant de măduvă.
Chris a devenit o „himeră”
În 2015, a avut norocul de a găsi un donator, un german pe care nu îl întâlnise niciodată și cu care schimbase doar câteva mesaje înainte de operație. Nu avea de unde să știe că, peste câteva luni, avea să se „transforme” în donatorul său.
De îndată ce au aflat că bărbatul avea să fie supus unui transplant de măduvă, colegii criminaliști ai lui Chris au decis să-i preleveze mostre de ADN, pentru a vedea dacă acesta va suferi modificări după intervenție.
Renee Romero, șeful laboratorului de criminalistică, se aștepta ca ADN-ul lui Chris să sufere schimbări semnificative după transplant, ținând cont de faptul că scopul operației era înlocuirea sângelui bolnav cu sânge sănătos.
Dorind să afle cât de profunde vor fi schimbările, Romero i-a cerut lui Chris să-i permită să-i recolteze o mostre de ADN din diverse părți ale corpului, pentru a documenta schimbările care aveau să apară în timp.
Prima confirmare a schimbării ADN-ului a venit la doar trei luni după transplant, când Chris a aflat cu surprindere că ADN-ul sângelui său se modificase în totalitate.
Însă acesta a fost doar începutul. La patru ani după intervenție, testele au arătat că ADN-ul seminal se transformase, și el, în ADN-ul donatorului, le fel ca ADN-ul extras din unele porțiuni ale buzelor și obrajilor lui Chris.
Totuși, ADN-ul părului de pe piept și părului de pe capul pacientului rămăsese același. Practic, Chris Long s-a transformat într-o „himeră”, ceea ce înseamnă că are două seturi de ADN.
Întrebări fără răspuns
Care au fost efectele modificării ADN-ul? Chris nu a observat nicio schimbare și experții spun că creierul și personalitatea pacientului ar trebui să rămână neschimbate chiar și după ce ADN-ul donatorului a „preluat controlul”.
Însă, din perspectivă criminalistică, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Când recoltează mostre, criminaliștii presupun că fiecare victimă și fiecare suspect lasă în urma sa un singur cod genetic după care să fie identificat.
Însă, în cazul lui Chris, este vorba de două astfel de coduri. Transformarea ADN-ului lui Chris a făcut obiectul unei conferințe internaționale de criminalistică, care a avut loc în septembrie 2019.
Aici, experții au pus câteva întrebări importante. Ar putea o astfel de „himeră” să comită o infracțiune și să îi dirijeze pe anchetatori pe o pistă falsă? Dacă Chris ar avea un copil, i-ar transmite acestuia ADN-ul său sau ADN-ul donatorului său?
Nimeni nu are vreun răspuns clar la aceste întrebări, pe care criminaliștii au misiunea de a le lămuri în viitor. În ceea ce-l privește, Chris este bucuros că este viu.
Bărbatul plănuiește o vizită în Germania, pentru a-i mulțumi personal donatorului său că i-a salvat viața.
Genetica este un domeniu plin de surprize, ale cărui secrete sunt departe de a fi elucidate. Descoperă 7 trăsături pe care nu știai că le-ai moștenit de la părinți. Apoi, îți recomandăm Joaca de-a Dumnezeu: Ingineria genetică și omul-maimuță.
