În urma unui transplant de măduvă, un bărbat are două ADN-uri

La câteva luni după ce a fost supus unui transplant de măduvă, un bărbat din SUA a aflat cu stupoare că are două seturi de ADN: cel cu care s-a născut și cel al donatorului.

Timp de ani de zile, Chris Long, polițist în comitatul Washoe din Nevada, a suferit de leucemie mieloidă acută și de sindrom mielodisplastic. Pentru a se vindeca de aceste boli, bărbatul avea nevoie de un transplant de măduvă.

Chris a devenit o „himeră”

Chris Long 01
Acum, bolile lui Chris Long sunt în remisie. Foto: nyt.com

În 2015, a avut norocul de a găsi un donator, un german pe care nu îl întâlnise niciodată și cu care schimbase doar câteva mesaje înainte de operație. Nu avea de unde să știe că, peste câteva luni, avea să se „transforme” în donatorul său.

De îndată ce au aflat că bărbatul avea să fie supus unui transplant de măduvă, colegii criminaliști ai lui Chris au decis să-i preleveze mostre de ADN, pentru a vedea dacă acesta va suferi modificări după intervenție.

Renee Romero, șeful laboratorului de criminalistică, se aștepta ca ADN-ul lui Chris să sufere schimbări semnificative după transplant, ținând cont de faptul că scopul operației era înlocuirea sângelui bolnav cu sânge sănătos.

Dorind să afle cât de profunde vor fi schimbările, Romero i-a cerut lui Chris să-i permită să-i recolteze o mostre de ADN din diverse părți ale corpului, pentru a documenta schimbările care aveau să apară în timp.

Chris Long 02
În termeni științifici, Chris este o „himeră”. Foto: graytvinc.com

Prima confirmare a schimbării ADN-ului a venit la doar trei luni după transplant, când Chris a aflat cu surprindere că ADN-ul sângelui său se modificase în totalitate.

Însă acesta a fost doar începutul. La patru ani după intervenție, testele au arătat că ADN-ul seminal se transformase, și el, în ADN-ul donatorului, le fel ca ADN-ul extras din unele porțiuni ale buzelor și obrajilor lui Chris.

Totuși, ADN-ul părului de pe piept și părului de pe capul pacientului rămăsese același. Practic, Chris Long s-a transformat într-o „himeră”, ceea ce înseamnă că are două seturi de ADN.

Întrebări fără răspuns

Care au fost efectele modificării ADN-ul? Chris nu a observat nicio schimbare și experții spun că creierul și personalitatea pacientului ar trebui să rămână neschimbate chiar și după ce ADN-ul donatorului a „preluat controlul”.

ADN
O secvență de ADN. Foto: imgur.com

Însă, din perspectivă criminalistică, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Când recoltează mostre, criminaliștii presupun că fiecare victimă și fiecare suspect lasă în urma sa un singur cod genetic după care să fie identificat.

Însă, în cazul lui Chris, este vorba de două astfel de coduri. Transformarea ADN-ului lui Chris a făcut obiectul unei conferințe internaționale de criminalistică, care a avut loc în septembrie 2019.

Aici, experții au pus câteva întrebări importante. Ar putea o astfel de „himeră” să comită o infracțiune și să îi dirijeze pe anchetatori pe o pistă falsă? Dacă Chris ar avea un copil, i-ar transmite acestuia ADN-ul său sau ADN-ul donatorului său?

Nimeni nu are vreun răspuns clar la aceste întrebări, pe care criminaliștii au misiunea de a le lămuri în viitor. În ceea ce-l privește, Chris este bucuros că este viu.

Bărbatul plănuiește o vizită în Germania, pentru a-i mulțumi personal donatorului său că i-a salvat viața.


Genetica este un domeniu plin de surprize, ale cărui secrete sunt departe de a fi elucidate. Descoperă 7 trăsături pe care nu știai că le-ai moștenit de la părinți. Apoi, îți recomandăm Joaca de-a Dumnezeu: Ingineria genetică și omul-maimuță.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu