Genetica dictează: 7 trăsături pe care nu știai că le-ai moștenit de la părinți

Genetica ne influențează viața mai mult decât credem. Modul în care arătăm este, evident, moștenit de la părinți sau de la alte rude apropiate. Unii am moștenit culoarea ochilor tatălui, forma buzelor mamei, forma nasului bunicului și așa mai departe.

Dar, pe lângă toate aceste trăsături, ce am mai primit, oare, pe linie familială? Ultimele cercetări din genetică dezvăluie câteva lucruri surprinzătoare. Iată câteva dintre ele!

1

Nivelul ridicat al colesterolului

Mulți oameni cred că nivelul ridicat al colesterolului este influențat de dietă. Dacă vrei să duci o viață lungă și fericită, trebuie să mănânci multe legume și fructe și să faci mult sport.

Dar uneori nivelul colesterolului nu depinde de modul nostru de viață, ci este influențat de genetică.

Practic, una din 400 de persoane are o mutație genetică ce determină acumularea de colesterol în sânge. Așadar, și dacă mănâncă doar crudități, acești oameni vor avea niveluri ridicate de colesterol în sânge.

2

Calviția

Genetica - Chelie
Foto: All Day Chemist

Una dintre genele care influențează chelirea se află în cromozomul X. Bărbații moștenesc cromozomul X de la mamă, iar cromozomul Y de la tată.

Totuși, dacă ai chelie, nu te grăbi să dai vina pe mama ta. Există și alte gene care determină chelirea, inclusiv cele moștenite de la tată. Mai mult, factorii de mediu – precum poluarea – au, și ei, rolul lor în pierderea părului.

3

Performanțele școlare

Dorința și capacitatea de a învăța își au, parțial, rădăcinile în genetică. Așadar, conform studiilor, succesul școlar depinde în proporție de aproximativ 50% de moștenirea genetică.

Desigur, există mulți alți factori care influențează performanțele academice ale unei persoane. Dar, dacă părinții tăi au avut succes la școală, ai toate atuurile pentru a avea, și tu, un parcurs școlar bun.

4

Preferința pentru cafea

Genetica - Cafea
Foto: The Coastal Homestead

Îți place să bei cafea? Să știi că genetica este responsabilă de asta. Un studiu științific comparativ a dezvăluit că există două categorii de oameni: cei care pot trăi fără cafea și cei care nu se pot lipsi nicicum de această băutură.

S-a dovedit că cei din prima categorie au un set de gene care determină o absorbție mai lentă a cafeinei. Așadar, acești oameni nu simt o nevoia să bea cafea în fiecare zi pentru a se energiza.

5

Diabetul de tip 2 la tineri

Diabetul de tip 2 apare de obicei la persoanele vârstnice. Uneori, boala se dezvoltă inclusiv la copii și adolescenți care au un stil de viață activ.

Fenomenul este determinat de o mutație genetică și este, bineînțeles, favorizat de o dietă necorespunzătoare.

6

Daltonismul vine de la mamă

Genetica - Daltonism
Foto: University of Melbourne

Incapacitatea de a distinge anumite culori este moștenită genetic. Bărbații suferă de daltonism mai des decât femeile, iar acest fapt se datorează structurii ADN-ului.

Gena daltonismului se găsește doar în cromozomul X, pe care bărbații îl moștenesc exclusiv de la mamă. Așadar, pentru ca un bărbat să dezvolte această afecțiune, este suficient ca gena daltonismului să apară în cromozomul X.

În schimb, la femei, gena daltonismului trebuie să fie prezentă pe ambii cromozomi X. Dacă o femeie are gena daltonismului pe un singur cromozom X, va fi purtătoare, dar nu va suferi de boală.

Dacă va avea un fiu și îi va transmite cromozomul X „defect”, acesta va dezvolta daltonism. În schimb, pentru ca o femeie să dezvolte daltonismul, este necesar să aibă un tată daltonist și o mamă purtătoare.

7

Miopia

Probabilitatea ca o persoană să sufere de miopie este moștenită. Dacă ambii părinți au această problemă, riscul ca și copilul lor să o aibă este de aproximativ 50%.

Desigur, factorul genetic nu este întotdeauna hotărâtor. Cei care petrec mult timp în fața calculatorului sau fac activități care le obosesc ochii au șanse mari să dezvolte miopie.

Bonus: Rotitul limbii și genele recesive

Dacă poți să îți unești părțile laterale ale limbii, înseamnă că ai moștenit această trăsătură dominantă de la unul dintre părinți. În schimb, persoanele are nu au această abilitate au moștenit de la părinți o genă recesivă.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu