Aceste bestii uriașe prosperă de milioane de ani în climatul fierbinte al Indoneziei. Ucigași cu sânge rece, dragonii de Komodo le dau fiori până și celor mai curajoși dintre noi.

În cele ce urmează, vei face cunoștință cu dragonii de Komodo, cele mai mari șopârle din lume.

Deși sunt celebri pentru că trăiesc în regiunea indoneziană Komodo și pe insulele înconjurătoare, dragonii de Komodo provin, de fapt, din Australia.

Potrivit fosilelor descoperite, dragonii de Komodo (Varanus komodoensis) au plecat din Australia și și-au găsit calea până în insulele indoneziene. Au sosit pe Insula Flores cu aproximativ 900.000 de ani în urmă, după cum precizează LiveScience.

Paleontologul Tim Flannery spune că dragonul de Komodo ar fi putut să dispară din Australia cu aproximativ 50.000 de ani în urmă, eveniment ce coincide cu sosirea oamenilor pe continent.

Dragonul mai există doar pe câteva insule izolate, iar specia este considerată acum vulnerabilă.

Pentru o lungă perioadă de timp, s-a crezut că mușcătura dragonului de Komodo este periculoasă din cauza cantității mari de bacterii din gura animalului.

Dat fiind că dragonul este necrofag, biologii credeau că gura animalului este plină de microorganisme provenind de pe carnea în putrefacție. Însă adevărul a fost descoperit de Bryan Fry, specialist în venin și cercetător de la Universitatea din Melbourne, Australia.

Acesta e a observat că, de fapt, dragonul de Komodo este una dintre puținele reptile veninoase de pe planetă.

Știai că…

• Dragonul de Komodo a inspirat filmul „King Kong”?

Potrivit National Geographic, Fry și echipa sa au descoperit că veninul dragonului scade cu rapiditate tensiunea arterială, accelerează hemoragia și îi induce victimei o stare de șoc, făcând-o prea slabă pentru a mai lupta.

Unii compuși din veninul dragonului sunt la fel de puternici precum cei care se găsesc la cei mai veninoși șerpi din lume, taipanii continentali din Australia de Vest.

Totuși, spre deosebire de un șarpe, care injectează veninul în victimă prin colții săi ascuțiți, veninul dragonului de Komodo se scurge în rănile mari pe care le provoacă animalului ghinionist pe care îl atacă.

Chiar dacă scapă din ghearele dragonului, victima nu scăpă de veninul care, în cele din urmă, o doboară. Până atunci, dragonul de Komodo își urmărește îndeaproape prada, luându-i urma cu ajutorul simțului olfactiv foarte dezvoltat.

Puțini știu că dragonul de Komodo a inspirat filmul „King Kong”.

BBC Wildlife explică:

În 1912, Steyn van Hensbroek, un militar olandez, a vizitat insula Komodo, a împușcat un dragon și a trimis pielea animalului naturalistului Peter Ouwens, care a scris prima lucrare științifică despre aceste șopârle masive.

14 ani mai târziu, americanul Douglas Burden a pornit către Insulele Sonde din Indonezia ca să captureze 12 șopârle gigantice pentru Muzeul American de Istorie Naturală.

Memoriile privitoare la expediție, intitulate „Șopârlele-Dragon din Komodo”, au avut drept rezultat nașterea acestei porecle, iar poveștile din carte privitoare la aventurile și confruntările cu această bestie venerabilă au inspirat filmul „King Kong”.

Se spune că rolul feminin principal din film a fost inspirat de soția lui Burden, care l-a însoțit în timpul expediției în Indonezia.

Intriga filmului, capturarea gorilei imense și transportarea ei la New York, a fost inspirată de misiunea lui Burden, care a transportat doi dragoni de Komodo la Grădina Zoologică din Bronx.

Se spune că până și litera „K” din numele de „King Kong” a fost inspirată de litera „K” din denumirea dragonului de Komodo.

Dragonii de Komodo sunt masivi și un apetit pe măsură. Când se pun pe mâncat, sunt capabili să înghită o cantitate egală cu 80% din propria lor greutate.

Fiindcă au o digestie lentă, după ce mănâncă, dragonii de Komodo se întind la soare. Căldura ajută la buna funcționarea a sistemului digestiv.

După ce masa este digerată, dragonul de Komodo regurgitează coarnele, părul, dinții și alte bucăți din pradă care nu pot fi digerate.

Fiindcă metabolismul lor este destul de lent și pot înghiți atât de mult la o singură masă, dragonii de Komodo pot supraviețui mâncând o  dată pe lună.

Dragonii de Komodo nu vânează întotdeauna ca să mănânce – ba chiar o fac destul de rar. În schimb, se hrănesc cu stârvuri. Pot detecta un hoit de la 10 kilometri distanță.

Uneori, dragonii se hrănesc cu cadavrele recent îngropate. Prin urmare, locuitorii din Komodo își îngroapă morții în lut, nu în nisip, și pun bolovani mari pe morminte, ca măsură de precauție.