Pinguinii oferă o fereastră surprinzător de clară către felul în care îmbătrânim. Trăiesc, în medie, între două și patru decenii — suficient de mult pentru a observa schimbările care apar odată cu vârsta, dar destul de puțin pentru a le urmări riguros într-o viață de cercetător.
Spre deosebire de oameni, nu au fost expuși valurilor de transformări socio-economice din ultimele secole, ceea ce îi face un model curat, ușor de comparat în timp.
De aici a pornit întrebarea echipei conduse de Robin Cristofari, de la Universitatea din Helsinki: dacă pinguinii sunt transformați în indivizi relaxați, bine hrăniți și atent îngrijiți, își schimbă traiectoria de îmbătrânire? Grădinile zoologice oferă deja acest stil de viață.
În cazul pinguinilor regali din colecțiile de la Grădina Zoologică din Zürich și Loro Parque din Tenerife, mediul adăpostit, fără prădători și cu hrană din belșug seamănă izbitor cu confortul lumii moderne în care trăiesc mulți oameni.
Răspunsul găsit de cercetători este tranșant: viața la zoo accelerează îmbătrânirea fiziologică a pinguinilor. Echipa a constatat că un pinguin de 15 ani crescut în grădină zoologică are un profil corporal comparabil cu al unuia de 20 de ani din sălbăticie.
Cu alte cuvinte, organismul se uzează mai repede în condiții de confort. Paradoxul nu se oprește aici. Deși îmbătrânesc fiziologic mai rapid, pinguinii din captivitate trăiesc, per total, mai mult.
Explicația este, în esență, practică: fără prădători naturali, fără furtuni antarctice necruțătoare și cu acces constant la îngrijire veterinară, ei depășesc vârste la care, în Oceanul Sudic, ar avea șanse minime de supraviețuire.
Cercetătoarea Céline Le Bohec, de la CNRS, care a studiat pinguinii regali în sălbăticie mai bine de douăzeci de ani, subliniază exact acest echilibru fragil dintre rezistența naturală și protecția mediului controlat.
Pentru a înțelege mecanismul din spatele acestor observații, oamenii de știință au legat rezultatele de procesele metabolice și de cele care privesc creșterea și întreținerea celulară.
Atunci când hrana este mereu la îndemână, când mișcarea este limitată și ritmurile de viață firești sunt perturbate, organismul pare să intre într-o stare de funcționare care, pe termen lung, accelerează semnele interne ale vârstei. Tiparul nu este străin nici oamenilor.
Atât pinguinii, cât și noi beneficiem de medii moderne și de asistență medicală avansată, iar speranța de viață crește. Însă asta nu înseamnă automat că anii câștigați vin la pachet cu o sănătate mai bună la vârste înaintate.
Diferența dintre a trăi mai mult și a trăi mai bine devine astfel esențială. Din acest motiv, echipa își propune să afle ce fel de stil de viață susține nu doar longevitatea, ci și calitatea vieții la pinguini.
La Zürich se desfășoară deja un studiu în care pinguinii sunt încurajați să mănânce mai puțin și să facă mai multă mișcare — o încercare de a restabili un ritm mai apropiat de cel natural.
„E important să găsim un stil de viață moderat într-o lume a abundenței — și pentru pinguini, și pentru noi”, spune Leyla Davis, curator de cercetare la Grădina Zoologică din Zürich.
