Oracolul din Delphi, cea mai puternică femeie din Grecia Antică

Oracolul din Delphi, cea mai puternică femeie din Grecia antică FEATURED_compressed

În Grecia Antică, femeile dețineau rareori poziții de putere. Mai mult, în numeroase orașe-stat grecești femeile erau considerate a fi cetățeni de mâna a doua. Nu aveau voie să participe la viața politică, să dețină pământ sau să moștenească proprietăți.

Dar a existat o femeie care a reușit să devină una dintre cele mai puternice persoane din Grecia Antică: Oracolul din Delphi.

Oracolul din Delphi, cea mai puternică femeie
Vedere din Delphi, de Claude Lorrain. Foto: Pinterest

Când Oracolul vorbea, toți bărbații din Grecia păstrau tăcerea, și, pentru o clipă, această femeie avea puterea să schimbe cursul istoriei cu un singur cuvânt.

Potrivit istoricului Michael Scott, tradițiile referitoare la Oracolul din Delphi au continuat timp de peste 1.000 de ani.

În această perioadă, celebrul Oracol și templele sale s-au aflat în centrul lumii antice, iar Delphi era un foarte important centru economic, religios și politic.

Cea mai puternică femeie din Grecia Antică avea un cuvânt greu de spus

Oracolul din Delphi, cea mai puternică femeie
Fotografie modernă a ruinelor Templului lui Apollo din Delphi. Foto: Wikimedia

Oamenii din întreaga zonă mediteraneană și de dincolo de ea veneau la Oracol pentru îndrumare și sfaturi. Legenda spune că Delphi, reședința Oracolului, a fost scena unui eveniment important din mitologia greacă. Aici, zeul-copil Apollo a ucis un șarpe uriaș cu o singură săgeată.

Când bestia s-a prăbușit la pământ, a creat o prăpastie uriașă, din care ieșeau fum și gaze otrăvitoare, pe măsură ce cadavrul șarpelui se descompunea. Acest gaz îi oferea Oracolului puterea sa legendară.

Inhalând fumurile, Oracolul putea să acționeze ca o legătură între lumea zeilor și lumea oamenilor. Când se afla în stare de transă, cea mai puternică femeie din Grecia Antică primea puteri divine și le comunica oamenilor mesajele zeilor și viceversa.

Delphi
Foto: Go Nomad

Potrivit lui Scott, cea mai timpurie relatare referitoare la Oracol datează de la mijlocul secolului VI î.e.n. și poate fi întâlnită într-un imn homeric, însă este posibil ca tradiția Oracolului să dateze dintr-o perioadă mult mai timpurie.

Numită „Pythia”, după cadavrul șarpelui mitic care asigura accesul către zei, Oracolul din Delphi era întotdeauna o femeie.

Inițial, tinere fecioare erau alese ca să acționeze drept mijloc de comunicare divină. Însă când au început să dea naștere unor intenții amoroase din partea bărbaților, au fost înlocuite cu femei mai înaintate în vârstă.

Acestora li se cerea să își abandoneze viețile lumești și să se dedice în întregime templului și zeilor.

Oracolul era consultat o dată pe lună, în cea de-a șaptea zi a fiecăreia dintre cele mai calde nouă luni din an. Se credea că Apollo părăsea altarul pe timp de iarnă, așa că nu se putea comunica cu zeii în acest răstimp.

Pythia postea și era îmbăiată ritualic înainte de consultație. Apoi, se așeza pe un scaun cu trei picioare, ținând în mâini frunze de laur și un bol cu apă de izvor.

Oracolul din Delphi, cea mai puternică femeie
Apollo așezat, cu o liră în mâini. Porfiriu și marmură, secolul II. Colecția Farnese, Neapole, Italia. Foto: Pinterest

Apoi, inhalând fumurile care ieșeau din pământ, cea mai puternică femeie din Grecia Antică intra în transă și începea să facă profeții.

În multe cazuri, cuvintele ei nu puteau fi auzite sau nu aveau nicio noimă, caz în care niște „consultanți” special aleși îi interpretau profețiile celui care venise la altar. Arheologii cred acum că vaporii descriși de legendele asociate cu Delphi nu erau în întregime mitologici.

Oracolul din Delphi și gazele care îți dau puterea de a vedea în viitor

Potrivit New York Times, săpăturile au arătat că în pământul de sub sanctuarul din Delphi există niște crăpături prin care ar fi putut ieși gaze precum metanul, etanul și etilena, datorită cărora Oracolul începea să halucineze.

Nu se știe cu siguranță câtă putere aveau aceste femei. Poate că se aflau sub controlul strict al preoților din templu, care le interpretau viziunile așa cum doreau, nepermițându-i Oracolului să comenteze asupra conținutului viziunilor sale.

Însă mulți istorici cred că Pythia avea o putere politică și socială considerabilă.

Timp de sute de ani, nicio decizie politică majoră nu a fost luată în Grecia fără ca Oracolul să fie consultat mai întâi, ceea ce înseamnă că aceste femei aveau o mare oportunitate de a dictat viitorul lumii în care trăiau.

Ca să știi mai mult, citește „Cele mai frumoase Istorii”

Herodot a fost un călător neobosit, o împrejurare care este decisivă pentru atitudinea sa de istoric. Deși s-a folosit cât mai mult posibil de scrierile predecesorilor săi în domeniu, cercetarea, despre care vorbește la începutul lucrării, este o muncă personală, o colectare de date la fața locului. Șederile sale în centrele culturale și politice ale lumii antice au fost prelungite, a călătorit în toate țările grecești și a ajuns până la Marea Neagră, Cipru, Egipt, Cythera, Tyr.

Cunoștințele dobândite în călătoriile sale se reflectă în prima parte a lucrării, în timp ce în partea a doua, în care relatează istoria Greciei, se bazează pe informatori autohtoni și pe relațiile cu cei mai distinși oameni care i-au fost contemporani.

Cea mai mare valoare a operei lui Herodot constă în conținutul ei. Pe de o parte, Herodot și-a concentrat expunerea pe partea cea mai glorioasă a istoriei Greciei de până la el, pe lupta eroică a unui popor mic, grecii, împotriva monstruoasei puteri a Persiei, iar, pe de altă parte, și-a organizat lucrarea în așa fel încât să cuprindă din abundență știrile interesante despre obiceiurile și instituțiile grecilor și ale barbarilor.

În „Cele mai frumoase Istorii”, cititorul de azi va putea gusta exotismul Orientului, eternul mister al Egiptului și nemuritoarea poveste a războaielor cu perșii în paginile care evocă pentru întâia oară epopeea celor trei sute de hopliți de la Termopile, aroganța regelui Xerxes sau curajul lui Temistocle la Salamina.

„Cele mai frumoase Istorii” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #6 - 27 de Întrebări din Economie, Jurnalism, Muzică și Turism

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu