La șapte sute de metri adâncime, în pământul Chinei, un detector uriaș tocmai a smuls o bucată din unul dintre cele mai bine păzite secrete ale universului.
Primele date, culese în doar 59 de zile la sfârșitul lui 2025, au produs măsurători care îi fac pe fizicieni să vorbească deja de o bornă istorică.
Observatorul Subteran de Neutrini din Jiangmen – cunoscut sub acronimul JUNO – a reușit să reducă incertitudinile fundamentale privind oscilațiile acestor particule fantomatice cu un factor de 1,6, față de tot ce s-a încercat în ultimele decenii.
Rezultatul, publicat în Nature, marchează prima mare realizare științifică a proiectului.
Cum reușește tehnologia să capteze particule invizibile?
Neutrinii sunt cele mai misterioase particule elementare. Nu au sarcină electrică, masele lor sunt infime, iar interacțiunea cu materia este atât de slabă încât, în fiecare secundă, miliarde dintre ele traversează Pământul, clădirile și corpurile oamenilor fără a lăsa niciun semn.
Tocmai de aceea, captarea lor necesită un instrument care să rămână nevătămat de orice altă sursă de zgomot, ascuns adânc sub pământ. La baza observatorului se află un detector cu scintilator lichid, a cărui masă efectivă ajunge la 20.000 de tone.
Lichidul este scufundat într-un bazin cu apă adânc de 44 de metri, iar în centru, o sferă uriașă din acrilic ține montate peste 45.000 de tuburi fotomultiplicatoare. Când un neutrin interacționează cu scintilatorul, produce o sclipire microscopică de lumină.
Tuburile transformă acel semnal infim în impulsuri electrice, iar cercetătorii decodifică din ele energia particulei.
Miza viitoare pentru cartografierea universului invizibil
Miza pe termen lung este și mai mare. Oamenii de știință vor să stabilească ordonarea masei neutrinilor – așa-numita ierarhie a greutăților lor – o întrebarea esențială care a rămas nerezolvată în fizică.
În plus, JUNO își propune să măsoare trei dintre cei șase parametri de amestecare ai neutrinilor cu o precizie mai bună de 1%, analizând particule venite de la supernove, din interiorul Pământului, de la Soare și din atmosferă.
Performanța detectorului i-a impresionat chiar și pe cei mai experimentați fizicieni. Profesorul Arthur McDonald, laureat al Premiului Nobel în 2015, a declarat că JUNO și-a atins obiectivele de proiectare, demonstrând o radiopuritate excepțională și o rezoluție energetică remarcabilă.
Cu fiecare sclipire prinsă în adâncuri, harta universului invizibil devine mai clară.
