Deep Blue, computerul care a învins un mare maestru al șahului

O legendă spune că șahul a apărut în jurul anului 200 î.e.n., când comandantul chinez Han Xin l-a inventat ca o modalitate de a reprezenta o bătălie importantă din istoria Chinei.

După aceea, jocul a fost dat uitării și a reapărut abia în secolul al VII-lea, cu reguli noi, devenind popular cu porecla XiangQi, care înseamnă „jocul elefantului”.

Șahul s-a răspândit în Asia și Europa în următoarele secole, evoluând în jocul pe care îl știm astăzi în jurul secolului al XVI-lea, unul dintre primii maeștri ai șahului fiind preotul spaniol Ruy López de Segura. În onoarea sa, a fost creată mutarea „deschiderea Ruy López”, care a devenit una dintre cele mai faimoase combinații de mutări din joc.

Foto: Shutterstock.com
Garry Kasparov aflat în dificultate, în timpul partidei în care a fost învins de o mașină. Foto: Shutterstock.com

În istoria șahului, cea mai lungă serie de victorii confirmate a fost cea a rusului Garry Kasparov, care s-a bucurat de 15 ani de victorii consecutive, până când a pierdut în fața lui Deep Blue, primul computer care a câștigat la șah la un asemenea nivel.

Originile supercalculatorului Deep Blue

Dorind să perfecționeze și să pună la încercare abilitățile minții umane în fața tehnologiei, un comitet de la Universitatea Carnegie Mellon a propus în 1980 un premiu de 100.000 de dolari pentru oricine ar fi putut crea un computer capabil să învingă cel mai bun jucător de șah din lume.

În cinci ani, informaticianul Feng-hsiung Hsu a creat ChipTest, un computer care nu a avut performanțe foarte bune, dar care a servit ca bază pentru Deep Thought, o versiune îmbunătățită responsabilă pentru aducerea faimei internaționale a lui Hsu și a echipei sale, câștigând Campionatul nord-american de șah pe calculator în 1988 și Campionatul mondial de șah pe calculator în anul următor.

Foto: StockSnap.com
În stânga, Feng-hsiung Hsu. Sursa: Chess Programming

Computerul lui Hsu putea analiza și interpreta mii de meciuri jucate de jucători de șah, având acces la o carte ce cuprindea peste 4.000 de poziții și istoricul a 700.000 de meciuri jucate de mari maeștri.

Totuși, nici măcar acest volum uriaș de informații nu a putut fi pe măsura minții și performanțelor lui Garry Kasparov, care a învins mașina într-un turneu în 1989.

Deep Thought a fost preluată de IBM la scurt timp după aceea pentru actualizări, reapărând pe scena șahului în 1996 sub numele de Deep Blue, creatorul său fiind sigur că acea versiune era pregătită să-l învingă pe imbatabilul Kasparov.

Greșeala lui Kasparov

Foto: StockSnap.com
Garry Kasparov. Sursa: Caspian Post

Considerat un fel de superstar al șahului, Garry Kasparov, care a început să se antreneze la vârsta de 10 ani și a devenit cel mai tânăr jucător care a ocupat primul loc în clasamentul mondial, 11 ani mai târziu, a fost învins de Deep Blue în timpul unui turneu de șase meciuri care a avut loc între 10 și 17 februarie 1996 și s-a încheiat la egalitate.

Performanța, totuși, nu a fost suficientă pentru ca Hsu și echipa sa să ia acasă premiul de la Carnegie Mellon, deoarece calculatorul trebuia să câștige.

După alte câteva actualizări, pe 11 mai 1997, Deep Blue a reușit în cele din urmă să îl învingă pe Kasparov, care a făcut o greșeală gravă, confundând mișcările de apărare introductive ale computerului.

Foto: FreeImages.com
Foto: FreeImages.com

Kasparov a cerut chiar și o revanșă, dar IBM a refuzat. În ciuda acestui fapt, marele maestru a declarat pentru Wired în 2020 că „a făcut pace” cu Deep Blue și că era recunoscător că mașina a extins interesul publicului pentru șah.

Computerul a fost dezmembrat de IBM, iar piesele sale sunt expuse la Muzeul Național de Istorie Americană și la Muzeul de Istorie a Calculatoarelor.

.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu