Nu există nimic mai înșelător decât imaginea unui rechin. Sub privirea glaciară și fălcile amenințătoare, oamenii de știință au descoperit creaturi care încalcă aproape fiecare regulă a stereotipului.
Sunt capabile de calcule aritmetice simple, preferințe muzicale și chiar relații sociale atât de puternice încât unele perechi parcurg împreună 6.000 de kilometri fără să se despartă. Miezul revelației stă în inteligența lor.
Testele de laborator arată că pot distinge între forme geometrice, culori și sunete, și sunt capabile să păstreze informațiile în memorie timp de aproape un an. Mai mult, rechinii pot face diferența între cantități – trei și cinci, patru și șapte – un indiciu al unei gândiri matematice de bază.
În Australia, un experiment cu rechini Port Jackson a dezvăluit o latură aproape umană: au învățat să asocieze muzica jazz cu hrana, dar au eșuat complet la muzica clasică. În apă, rechinii nu sunt ființe solitare, așa cum s-a crezut mult timp.
Rechinii de recif își formează grupuri stabile ani la rând. Puii de rechin-lămâie învață unii de la alții cum să găsească hrană și să evite prădătorii. Iar în larg, marii rechini albi călătoresc împreună, parcurgând mii de kilometri fără să se despartă.
450 de milioane de ani de adaptări extreme
Strămoșii lor au apărut acum aproximativ 450 de milioane de ani, cu mult înainte să existe copaci pe uscat sau dinozauri pe glob.
De atunci, au supraviețuit tuturor cataclismelor planetei – inclusiv evenimentului catastrofal de acum 252 de milioane de ani, cunoscut drept „Marea Moarte”, care a șters aproape 90% din viața marină.
Astăzi, aproximativ 500 de specii continuă să populeze aproape toate oceanele lumii, iar cercetătorii descoperă încă altele noi. Reproducerea aduce și mai multe surprize. Multe specii, printre care rechinii-taur și cei-ciocan, nasc pui vii, hrănindu-și embrionii printr-un cordon ombilical.
Pentru o perioadă după naștere, puii poartă un „buric” aproape identic cu cel uman. Însă la rechinul-tigru de nisip, natura devine brutală: embrionii se devorează între ei în uter, iar din fiecare cameră gestațională supraviețuiește un singur pui.
Fenomenul se numește canibalism intrauterin și este doar una dintre strategiile care asigură perpetuarea speciei.
Cum simt rechinii bătăile inimii prăzii?
Pielea lor îi transformă în înotători perfecți: acoperită cu mii de denticuli – mici structuri asemănătoare dinților – reduce rezistența apei. Cu aceeași piele aspră pot „atinge” obiectele din jur și își pot simți mediul. Dar adevărata armă este sistemul senzorial.
Rechinii detectează câmpurile electrice generate de contracțiile musculare ale altor animale. Pot simți bătăile inimii unei prăzi ascunse sub nisip sau aflate în întuneric total. Folosind câmpul magnetic al Pământului, se orientează pe distanțe uriașe.
Astăzi există în jur de 500 de specii, iar cercetătorii continuă să descopere altele noi, demonstrând că aceste animale rămân printre cele mai fascinante și mai rezistente forme de viață de pe planetă.
