De ce nu se scufundă Veneția? „Pădurea” de stâlpi de lemn care susține orașul

Locuit de aproape 270.000 de oameni, orașul Veneția este o adevărată minune inginerească și unul dintre cele mai vizitate locuri din Europa.

Acest „magnet” turistic a devenit faimos datorită arhitecturii și canalelor sale navigabile. Orașul este format din 118 insule mici și 150 de canale traversate de peste 400 de poduri. Aici, singura modalitate de a călători este fie pe jos, fie cu barca.

Fundația unei clădiri din Veneția, fotografie din 1931. Foto: Pinterest

Din acest motiv, Veneția este unul dintre cele mai curioase orașe din lume. Totuși, fiind construit într-o lagună (așadar, dominat de apă), cum se face că impozantele sale clădiri rezistă și astăzi, la secole după ce au fost ridicate?

Fundația de lemn pe care de înalță Veneția

Secretul stă în lemn, foarte mult lemn. Veneția stă pe o fundație neconvențională, formată din milioane de stâlpi de lemn înfipți în argilă. Iată, pe scurt, cum a fost construită Veneția și cum arată mecanismul folosit astăzi ca protecție împotriva inundațiilor.

Cu mult timp în urmă, clădirile au fost construite folosind stâlpi de lemn (de până la doi metri lungime) înfipți în pământ. Acești stâlpi intră adânc în sol, trecând prin nămolul moale și fixându-se în stratul de lut dur, care poate susține greutatea clădirilor.

Un canal din Veneția. Foto: Pinterest

În mod normal, având în vedere că lemnul putrezește, ridicarea unui întreg oraș pe stâlpi expuși la apă ar fi trebui să se sfârșească în dezastru.

Pentru că până și cel mai rezistent lemn putrezește în cele din urmă, vechii constructori au apelat la câteva trucuri menite să asigure trăinicia vreme de secole.

Cum lemnul putrezește numai atunci când este expus la apă și aer, mediul de sub clădiri, cu apă săracă în oxigen, a asigurat încă de la început un anumit grad de protecție.

Apoi, apele lagunei au transportat o cantitate extrem de mare de nămol, iar lemnul a fost „bombardat” ani întregi cu sedimente, aproape pietrificându-se în cele din urmă.

Modul în care au fost fixați stâlpii este, de asemenea, important.

Stâlpii au fost înfipți cât mai aproape unul de celălalt, atât cât a permis solul. Apoi, constructorii au aruncat piatră printre piloni, până la un nivel la care au mai adăugat două straturi orizontale de lemn.

Abia apoi au început zidăria, bazându-se pe marmură, în primul rând, pentru că este un material impermeabil.

Grafică: Incredibilia. Sursa datelor: Science Direct

În zilele noastre, însă, sistemul cu piloni de lemn al vechilor meșteri a început să prezinte dezavantaje. Apa potabilă a fost întotdeauna o problemă pentru orașul scăldat în „saramura” Mării Mediterane.

În anii ’60, s-au deschis fântâni artizanale în întregul oraș, care au fost forate adânc în pământ, pentru a ajunge la pânza freatică. Cu toate acestea, pe măsură ce apa a fost drenată din pungile de sub argila în care au fost fixate fundațiile, orașul a început să se scufunde rapid.

Prin urmare, lucrările de foraj au fost oprite, iar puțurile artizanale au fost interzise în tot orașul, pentru a preveni un dezastru. O altă problemă importantă este creșterea nivelului mării. Pentru Veneția, aceasta este cea mai mare amenințare.

Laguna venețiană. Foto: Google Maps

Veneția s-a afundat de-a lungul anilor și din cauza creșterii constante a nivelului apei. Comparativ cu acum 1.500-1.600 de ani, nivelul mării este cu 1.5-1.8 metri mai mare, ceea ce a dus la creșterea numărului de inundații.

Pe măsură ce activitatea industrială și pomparea din acviferul de sub oraș au crescut, eroziunea din jurul lagunei a atins niveluri critice. Ca să protejeze Veneția, autoritățile italiene au demarat Proiectul MOSE, pentru construirea de diguri mobile care să izoleze laguna.

Proiectul MOSE și apa din Veneția

Proiectul MOSE (Modulo Sperimental Elettromeccanico) este un sistem integrat format din câteva rânduri de porți mobile instalate gurile de intrare în lagună (Lido, Malamocco și Chioggia), care sunt capabile să izoleze golful în timpul valurilor mari.

Împreună cu alte măsuri, cum ar fi ridicarea digurilor, MOSE este conceput pentru a proteja Veneția și laguna de valuri de până la patru metri.

Construcția a început în 2003. Proiectul a ratat și termenul de finalizare din 2018 (fixat inițial pentru 2011), iar la 10 iulie 2020, după mai multe scandaluri de corupție, întârzieri și cheltuieli neprevăzute, a fost finalizat cu succes primul test.

Noul termen de finalizare este sfârșitul anului 2021. La 3 octombrie 2020, Proiectul MOSE a fost activat pentru prima dată în caz de valuri mari, împiedicând inundarea unor părți joase ale orașului (în special piața San Marco).


Distribuie:

Citește în continuare

Alte articole interesante

>