Era începutul lui iulie 1456 când sultanul Mehmed al II-lea, proaspăt cuceritor al Constantinopolului, a lansat un asediu devastator asupra Belgradului. Turcii rupseseră armistițiul cu doi ani în urmă, iar Semendria căzuse deja.
În fața amenințării, Iancu de Hunedoara a reușit să mobilizeze o forță incredibilă: 20.000 de soldați și mici nobili din Transilvania, alături de 27-28.000 de țărani înarmați cu coase, furci și prăștii – o armată adunată în ciuda opoziției nobililor și orășenilor.
Mai mult, pentru a-și asigura un aliat în Țara Românească, l-a ajutat pe Vlad Țepeș să-și recapete tronul. Asediul a început pe 4 iulie, iar flota cruciată a reușit o lovitură majoră pe 14 iulie, distrugând flota turcească care bloca aprovizionarea orașului.
Lupta decisivă s-a dat între 21 și 23 iulie: atacul musulman a fost respins în prima zi, iar în 23 iulie creștinii au contraatacat chiar tabăra otomană. Victoria a fost atât de răsunătoare încât papa Calixt al III-lea a numit-o „cel mai fericit moment al vieții sale”.
Ca semn de recunoștință, a ordonat ca de atunci înainte, în fiecare amiază, toate clopotele bisericilor catolice din Europa să fie trase, chemând credincioșii la rugă pentru apărarea orașului – o tradiție care se păstrează și astăzi.
Tot papa l-a numit pe Iancu de Hunedoara „atletul cel mai puternic, unic al lui Cristos”.
Ce personalități s-au născut sau au murit pe 22 iulie?
Dar această bătălie nu a fost singurul eveniment marcant legat de această dată. În 1822 se năștea Gregor Mendel, părintele geneticii, iar în 1887 vedea lumina zilei fizicianul Gustav Hertz, viitor laureat Nobel. În 1938, compozitorul Ionel Fernic, autorul unor romanțe nemuritoare, înceta din viață.
Și tot în această zi, în 1946, lua naștere Organizația Mondială a Sănătății, deși urma să funcționeze efectiv abia în 1948.
Retragerea URSS și arestarea lui Karadžić – două momente istorice
Lista continuă:
în 1983 murea părintele Ilie Lăcătușu, ale cărui moaște se află la Mănăstirea Petru Vodă; patru ani mai târziu, Gorbaciov anunța disponibilitatea URSS de a distruge rachetele cu rază medie; în 1996, la Constanța se desfășura aplicația militară „Cooperative Partner ’96” cu participare NATO și state partenere, iar SUA acordau României un credit nerambursabil de 400.000 de dolari pentru comunicații.
În 1998 intra în vigoare convenția privind bunurile culturale furate, ratificată de România, iar în 1999, Parchetul Curții Supreme cerea ridicarea imunității deputatului Petre Partal, acuzat de fraudarea Credit Bank cu peste 48 de miliarde de lei.
Anii 2000 au adus și ei momente memorabile: moartea regizorilor Claude Sautet și Vlad Mugur, distincția primită de Danielle Steel din partea Franței, întâlnirea dintre George W. Bush și Adrian Năstase la Casa Albă, anunțarea numelui „Windows Vista” de către Microsoft, cererea președintelui irakian ca forțele americane să se retragă, victoria AKP în alegerile din Turcia și, în sfârșit, arestarea lui Radovan Karadžić, fostul lider al sârbilor bosniaci, acuzat de genocid și crime de război pentru rolul său în conflictul din Bosnia care a ucis peste 200.000 de oameni între 1992 și 1995.
