Coordonate spațiale străvechi descoperite într-un manuscris medieval

„Catalogul stelelor” al lui Hipparchus, considerat cea mai veche încercare de cartografiere a întregului cer nocturn, s-ar putea afla pe un pergament păstrat în Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Peninsula Sinai, Egipt.

Așa cum relatează Science Alert, în 2012, un student al renumitului cercetător biblic Peter Williams a observat ceva curios în spatele literelor acestui manuscris creștin pe care îl analiza la Universitatea Cambridge.

Studentul, Jamie Klair, a dat peste un pasaj celebru în limba greacă, care era adesea atribuit lui Eratostene, astronom și bibliotecar șef al Bibliotecii din Alexandria (unul dintre cele mai prestigioase locuri de învățătură din lumea antică).

În 2017, imagistica multispectrală a documentului a dezvăluit nouă file care conțineau indicii ale unui text suprascris. Nu a fost o descoperire neobișnuită în sine: pergamentul era o marfă valoroasă în secolele trecute, așa că nu era neobișnuit ca savanții să răzuiască piei vechi (pergamentul era piele de vițel, de obicei) pentru a le refolosi.

Fragment din manuscrisul de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Foto: Science Alert

Când a răsfoit rezultatele, în al doilea an al pandemiei, Williams a observat niște numere ciudate pe foile de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina.

Când a transmis pagina istoricilor din Franța, cercetătorii au fost surprinși. Istoricul Victor Gysembergh, de la centrul național francez de cercetare științifică CNRS din Paris, a declarat că „a fost imediat clar că aveam coordonate stelare”.

Astăzi, se știe cu certitudine că astronomul grec Hipparchus lucra la un catalog al stelelor de pe cerul lumii occidentale între anii 162 și 127 î.e.n..

Mai multe texte istorice se referă la Hipparchus ca fiind „părintele astronomiei” și îl creditează cu descoperirea modului în care Pământul „se clatină” pe axa sa în ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de precesie.

Se spune, de asemenea, că a fost primul care a calculat mișcările Soarelui și ale Lunii.

Urmărind harta stelară ascunsă pe manuscrisul de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina, cercetătorii au calculat precesia Pământului așa cum a fost descrisă în text, pentru a afla când a fost scrisă harta.

Coordonatele stelelor se potriveau aproximativ cu precesia așteptată a planetei noastre în jurul anului 129 î.e.n., în timpul vieții lui Hipparchus.

Cealaltă lucrare (singura) pe care Hipparchus ne-a lăsat-o este un comentariu la un poem astronomic care descrie constelațiile. Multe dintre coordonatele pe care Hipparchus le-a dat stelelor în comentariul său despre fenomene corespund îndeaproape documentului de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina, deși textul fragmentar poate fi dificil de descifrat.

Coordonatele lizibile ale unei singure constelații, Corona Borealis, pot fi recuperate din foile egiptene, dar cercetătorii cred că este probabil ca Hipparchus să fi cartografiat întregul cer nocturn la un moment dat.

Potrivit cercetătorilor, pasajul ascuns sună astfel:

„Corona Borealis, situată în emisfera nordică, în longitudine se întinde pe 9°¼ din primul grad al Scorpionului până la 10°¼ în același semn zodiacal (adică Scorpion). În lățime se întinde pe 6°¾, de la 49° de la Polul Nord până la 55°¾.”

„În cadrul ei, steaua de la vest, alături de cea strălucitoare conduce (adică este prima care răsare), fiind în Scorpion 0.5°. A patra stea la est de cea strălucitoare este ultima (adică cea care se ridică) la 49° de Polul Nord. Cea mai sudică este a treia numărată de la cea mai strălucitoare spre est, care se află la 55°¾ de Polul Nord”, continuă poemul.

Terminologia greacă antică

Notațiile corespund terminologiei grecești antice. Termenul de „longitudine” se referă la extinderea est-vest a unei constelații, în timp ce „lățimea” descrie extinderea nord-sud a constelației.

În comparație cu lucrările ulterioare ale lui Ptolemeu, matematica lui Hipparchus pare a fi mult mai fiabilă. Acest lucru sugerează că Ptolemeu nu a copiat pur și simplu lucrarea lui Hipparchus.

Un alt manuscris, o traducere latină a Fenomenelor din secolul al VIII-lea, are o structură și o terminologie similare cu pasajul Corona Borealis, sugerând că se bazează, de asemenea, pe lucrarea lui Hipparchus.

Constelațiile cartografiate în acest document sunt Ursa Major, Ursa Minor și Draco. Din nou, multe dintre valorile stelelor se potrivesc cu ceea ce se vede în Comentariul lui Hipparchus.

Câțiva astronomi sugeraseră anterior că Hipparchus a scris coordonatele originale care au fost citate în aceste documente latine, dar descoperirea acestui nou text adaugă mai multă greutate acestei idei.

„Noul fragment face ca acest lucru să fie mult, mult mai clar. Acest catalog stelar, care a fost în literatura de specialitate ceva aproape ipotetic, a devenit foarte concret”, a declarat Mathieu Ossendrijver, un istoric al astronomiei, cadru didactic la Universitatea Liberă din Berlin.

Cercetătorii speră că în viitor vor reuși să recupereze mai multe texte lizibile din documentele mănăstirii.

Ca să știi mai mult, citește „Pecetluite în istorie. Scrisori care au schimbat lumea”

O remarcabilă antologie ce reunește scrisori celebre într-un impresionant arc de timp care străbate vremurile, purtându-ne din Antichitate până în vremurile noastre și vorbindu-ne despre putere, iubire, creație, sex, credință și război, „Pecetluite în istorie” este un autentic omagiu adus genului epistolar, oferind cele mai faimoase scrisori care au marcat istoria lumii, cultura universală și viața intimă a unor personaje ilustre.

Reputatul istoric Simon Sebag Montefiore a realizat o selecție de peste o sută de epistole, din care unele sunt pline de noblețe și înălțătoare, altele detestabile și tulburătoare, unele se constituie în adevărate capodopere literare, altele sunt brutale, dure și șocante; multe sunt erotice, altele sfâșietoare.

În binecunoscutul său stil antrenant de talentat narator, Montefiore ne arată de ce aceste scrisori sunt o lectură indispensabilă: cum ele ne descifrează trecutul, ne îmbogățesc viața de azi și ne luminează ziua de mâine.

„Pecetluite în istorie. Scrisori care au schimbat lumea” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu