Pentru mulți dintre noi, dimineața începe cu miros de cafea și promisiunea unei zile ceva mai limpezi. Un gest simplu, repetat aproape fără să ne gândim. Într

-un laborator din Singapore, însă, aceeași moleculă care ne trezește a fost pusă sub lupă pentru un motiv mai ambițios: să vedem dacă poate proteja memoria atunci când somnul lipsește.

O echipă de la Universitatea Națională din Singapore a urmărit ce se întâmplă într-o zonă mică, dar esențială, a creierului: regiunea CA2 din hipocamp, cunoscută pentru rolul ei în memoria socială – abilitatea de a recunoaște persoane întâlnite anterior.

Când șoarecii au fost privați intenționat de somn, memoria lor socială s-a prăbușit. Au recunoscut mai greu alți șoareci, un semn clar că privarea de somn afectează circuite critice pentru recunoaștere. Apoi a venit testul cafelei.

Un alt grup de șoareci, care a primit doze constante de cofeină timp de o săptămână înainte de privarea de somn, nu a mai prezentat aceleași deficiențe de memorie socială.

Iar când cofeina a fost aplicată direct pe țesut cerebral prelevat de la șoareci lipsiți de somn, cercetătorii au observat o îmbunătățire a semnalizării în regiunea CA2, chiar și fără administrare anterioară. „Privarea de somn nu doar te face obosit.

Ea perturbă selectiv circuitele esențiale ale memoriei. Am descoperit că cofeina poate inversa aceste perturbări atât la nivel molecular, cât și comportamental.

Capacitatea ei de a face acest lucru sugerează că beneficiile cofeinei nu se limitează doar la menținerea stării de veghe”, explică fiziologul Lik-Wei Wong. Care este mecanismul din spatele acestor rezultate?

Se știe că lipsa somnului afectează consolidarea memoriei și vine la pachet cu riscuri pentru sănătate.

Analizele echipei au arătat că privarea de somn amplifică semnalizarea legată de adenozină, o substanță care favorizează somnul și, în același timp, poate reduce activitatea unor circuite implicate în formarea amintirilor.

Cercetările anterioare au sugerat că cofeina, un blocant al receptorilor de adenozină, poate diminua această semnalizare – lucru confirmat acum și la nivelul regiunii CA2.

„Descoperirile noastre indică regiunea CA2 drept un nod esențial care leagă somnul de memoria socială”, spune neurocercetătorul Sreedharan Sajikumar. Deocamdată, concluziile se opresc la șoareci.

Deși există multe asemănări biologice între ei și oameni, rezultatele trebuie validate prin studii clinice. Indiciile, însă, sunt grăitoare: capacitatea de a recunoaște persoane și de a ne aminti detalii despre ele poate fi afectată chiar și după o scurtă perioadă fără somn.

Iar consumul regulat de cofeină ar putea oferi o anumită protecție – un posibil efect care rămâne de demonstrat la oameni. Pe termen lung, miza este mai mare decât o zi bună după o noapte proastă.

Privarea de somn este asociată cu un risc crescut de demență, iar rezultatele actuale sugerează că o parte din această legătură ar putea trece prin circuitele memoriei care depind de un somn de calitate.

Studii anterioare au indicat că un consum regulat de cafea se corelează cu un risc mai mic de demență; noile date oferă o posibilă explicație biologică și arată către o cale specifică din creier care ar putea deveni țintă pentru viitoare tratamente, cel puțin în zona memoriei sociale.

Creierul rămâne un teritoriu complicat, iar bolile neurodegenerative cer răbdare și claritate în interpretarea fiecărui rezultat. „Această cercetare ne ajută să înțelegem mai bine mecanismele biologice din spatele declinului cognitiv asociat cu lipsa somnului.

Aceste informații ar putea sta la baza unor metode viitoare de menținere a performanței cognitive”, adaugă Sajikumar. Studiul a fost publicat în revista Neuropsychopharmacology.