Câtă informație poate stoca creierul uman?

Unii oameni se bucură de capacitatea de a-și aminti în detaliu evenimente de acum cinci ani, în timp ce alții nu-și pot aminti nici ce au mâncat ieri la prânz. Cu toate acestea, toate creierele umane formează amintirile în același mod, ceea ce ridică o întrebare interesantă: cât de multă informație poate stoca creierul uman?

În acest articol vom analiza un set de informații care ne ajută să înțelegem cât de complexă este, de fapt, memoria umană.

Cât de multă informație poate stoca creierul uman?

Foto: Shutterstock

În creierul nostru există miliarde de celule numite neuroni, iar aceste celule se unesc pentru a stoca amintirile noastre. Potrivit revistei științifice Scientific American, fiecare creier conține aproximativ 100 de mii de miliarde de legături neuronale, ceea ce face ca creierul nostru să aibă capacitatea incredibilă de a stoca 2.5 petabytes de informații.

Acest număr ar fi echivalentul a 1.000 de terabytes. Pentru a ne face o idee, acest lucru înseamnă că creierul uman poate stoca aproximativ 4.7 miliarde de cărți cu diverse informații sau, dacă ne gândim la el ca la un fel de hard disk extern, am putea înregistra date pe el timp de 300 de ani și încă am mai avea suficient spațiu de stocare!

Dar dacă creierul are toată această capacitate, de ce nu ne putem aminti tot ceea ce facem?

Acest lucru se datorează faptului că creierul nostru pare proiectat pentru a fi eficient cu amintirile, nu precis. Cu alte cuvinte, creierul uman caută să stocheze doar cunoștințele pe care consideră că merită cu adevărat să le țină minte.

Un bun exemplu în acest sens poate fi observat prin faptul că avem mai multe șanse să ne amintim lucruri care se repetă, deoarece repetiția este unul dintre tiparele prin care creierul nostru clasifică o informație ca fiind importantă.

Tocmai din acest motiv avem obiceiul de a citi și reciti notițele importante înainte de a da un examen, de exemplu. Pe măsură ce mintea observă că notele se repetă, sfârșește prin a le evalua ca fiind „importante”, stocându-le ulterior în memoria de lungă durată.

În mod curios, internetul a schimbat modul în care stocăm amintirile. Un studiu realizat în 2011 de Universitatea din Wisconsin a analizat modul în care studenții de la facultate au memorat informații și a constatat că este mult mai puțin probabil să ne amintim lucruri pe care le citim online.

Cercetătorii cred că acest lucru se datorează probabil faptului că creierul nostru nu „crede” că astfel de informații merită să fie stocate, deoarece pot fi găsite online în orice moment ulterior. Cu alte cuvinte, ar fi ca și cum am folosi internetul ca spațiu de memorie suplimentar, ca extensie a propriei noastre memorii.

Oameni de știință speră să efectueze în viitor alte experimente în acest domeniu, ca o modalitate de a înțelege evoluția creierului uman în fața progreselor tehnologice.

Ca să știi mai mult, citește „Cum ne schimbă Dumnezeu creierul”

Pornind de la analiza scanărilor RMN asupra creierelor unor pacienți cu probleme de memorie și ale unor persoane care practică meditația, neurologul Andrew Newberg și terapeutul Mark Robert Waldman au ajuns la concluzia că credința spirituală activă și pozitivă schimbă creierul în bine. Mai mult, credința nu este întotdeauna necesară: ateii care meditează la imagini pozitive pot obține beneficii neurologice similare. Scrisă într-un stil accesibil – cu ilustrații care subliniază modul în care experiențele spirituale afectează mintea – cartea prezintă pe larg următoarele descoperiri:

  • Rugăciunea și practica spirituală nu numai că reduc stresul și anxietatea, ci chiar încetinesc procesul de îmbătrânire prin practicarea a 12 minute de meditație în fiecare zi;
  • Contemplarea unui Dumnezeu iubitor mai degrabă decât a unui Dumnezeu răzbunător reduce anxietatea, depresia și stresul și crește sentimentele de siguranță, compasiune și dragoste;
  • În sine, fundamentalismul este benign și poate fi benefic personal, dar furia și prejudecățile generate de credințe extreme ne pot afecta permanent creierul;
  • Rugăciunea intensă și meditația schimbă permanent numeroase structuri și funcții în creier, modificând modul în care percepem realitatea.

„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” este atât o revelație a științei moderne, cât și un ghid practic prin care cititorii își pot îmbunătăți sănătatea fizică și emoțională, evitând declinul mental. Newberg și Waldman arată care sunt cele mai bune modalități de a face exerciții pentru creier, derivate dintr-o varietate de practici spirituale orientale și occidentale care îmbunătățesc conștientizarea personală și empatia. De exemplu, explică de ce căscatul stimulează relaxarea și arată ce este „comunicarea prin compasiune”, o nouă tehnică de meditație care întărește relațiile cu familia și cu prietenii după mai puțin de 15 minute de practică.

„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” se găsește cu reducere pe Elefant sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu