În perioada de maximă tensiune a Războiului Rece, sistemele de securitate pentru codurile nucleare ale Statelor Unite s-au dovedit a fi deosebit de vulnerabile.
Într-un demers de reformare a acestora, Roger Fisher, un specialist reputat în negocieri și managementul conflictelor de la Harvard, a propus o soluție inovatoare în anii 1980.
Fisher a sugerat ca codurile să fie implantate într-o capsulă plasată în pieptul unui voluntar care ar fi fost alături de președinte. Astfel, lansarea unei rachete nucleare ar fi necesitat sacrificiul voluntarului, responsabilitatea deciziei devenind mult mai personală și tangibilă.
Fisher a expus această idee într-un articol publicat în „Bulletin of the Atomic Scientists” în martie 1981, susținând că o astfel de metodă ar face deciziile privind armele nucleare mai conștiente de gravitatea lor.
Reacția din partea Pentagonului a fost ironic negativă, susținând că o asemenea metodă ar influența negativ hotărârea președintelui, care ar putea să nu mai aibă curajul de a iniția un atac nuclear. Problemele de protecție a codurilor nucleare nu sunt doar teoretice.
În istoria recentă, au existat practici care au pus sub semnul întrebării siguranța arsenalului nuclear american. După dispozițiile date de președintele John F. Kennedy privind utilizarea codurilor pentru protejarea armamentului nuclear încă din 1962, au fost raportate practici problematice.
Fostul ofițer Bruce Blair a afirmat că Comandamentul Strategic Aerian a simplificat codurile de securitate la „00000000” pentru a facilita lansarea rapidă, metodă care ar fi continuat până în anii 1970.
Deși Forțele Aeriene Americane au respins categoric aceste acuzații, Blair și-a menținut poziția, acuzând de dezinformare. În ciuda faptului că niciun atac nuclear neautorizat nu a avut loc, istoria evidențiază că protecția arsenalului nuclear nu a fost întotdeauna o prioritate absolută.
Din 1977, măsurile de siguranță au fost întărite, necesitând confirmări suplimentare din partea autorităților superioare înainte de lansarea oricărei rachete.
Aceste evoluții subliniază riscurile și complexitatea gestionării armelor nucleare și responsabilitatea uriașă pe care o implică deciziile aferente acestora.
