Peste 80 de generații separă viața de astăzi de strămoșii filosofului Confucius, un record genealogic ce acoperă aproape 3.000 de ani. Dar această linie impresionantă nu reprezintă decât o clipă în istoria speciei noastre.
Homo sapiens există de aproximativ 300.000 de ani – un interval care deschide o întrebare aproape imposibilă: câte lanțuri de părinți și copii s-au succedat de la primele fosile umane până acum? Răspunsul nu stă în arhive sau în documente bisericești, ci în însuși ADN-ul nostru.
Pentru a număra generațiile, geneticienii au nevoie de două date precise: cât de veche este specia și cât durează, în medie, o generație. Durata nu este fixă – nu e un an calendaristic.
Ea reflectă vârsta la care oamenii devin părinți, iar aceasta s‑a schimbat dramatic de‑a lungul timpului, de la o cultură la alta. Bărbații tind să aibă copii mai târziu decât femeile, ceea ce ridică media atunci când sunt luați împreună.
Genomul uman dezvăluie ritmul evoluției temporale
Datele istorice oferă primele indicii. În 2003, cercetătorii de la deCODE Genetics au analizat genealogii islandeze pe ultimii 300 de ani, folosind acte bisericești și civile. Au calculat un interval mediu de 30,3 ani între generații.
Doi ani mai târziu, un studiu pe femei europene care au născut între 1960 și 2000 a găsit o medie ușor mai scurtă: 29,1 ani. Dar aceste cifre nu pot acoperi întreaga istorie a omenirii – niciun registru nu se întinde atât de departe.
Pentru a privi în trecutul profund, oamenii de știință s‑au întors către genom. În 2023, o echipă condusă de Matthew Hahn, genetician la Universitatea Indiana, a publicat în Science Advances o reconstituire a intervalelor generaționale pe ultimii 250.000 de ani.
Metoda se bazează pe modul în care mutațiile genetice se acumulează în funcție de vârsta părintelui. Părinții mai în vârstă transmit un amestec diferit de mutații față de cei tineri, iar modelul mutațiilor poate dezvălui vârsta medie la care un grup a conceput.
„Dacă știi cum variază mutațiile cu vârsta și ai un set de mutații, poți estima vârsta medie a grupului”, a explicat Hahn. Echipa sa a folosit un studiu din 2017 asupra părinților islandezi și unul din 2020 care a datat milioane de mutații la oamenii moderni.
Au sortat mutațiile după vechime pentru a calcula intervalul generațional în fiecare epocă. Rezultatul: o medie globală de 26,9 ani pentru toată perioada de 250.000 de ani – cu 30,7 ani pentru tați și 23,2 ani pentru mame.
Intervalul a fluctuat, dar aplicat la vârsta de aproximativ 300.000 de ani a speciei Homo sapiens, calculele duc la un număr: 11.152 de generații care s‑au perindat una după alta.
Estimări variabile între rudele primatelor și ADN
Nu toți specialiștii sunt de acord cu o cifră atât de precisă. Moisès Coll Macià, biolog evoluționist la Institutul de Biologie Evoluționistă din Barcelona, consideră că 26,9 ani „nu este de neimaginat”, dar preferă să vorbească despre un interval.
Pentru limita inferioară, el invocă cimpanzeii, una dintre cele mai apropiate rude ale noastre. Un studiu din 2012, publicat în PNAS, estimează intervalul generațional al cimpanzeilor la aproximativ 24,6 ani.
Deoarece oamenii și cimpanzeii au un strămoș comun datând din Miocen (acum între 23 de milioane și 5 milioane de ani), este rezonabil ca generațiile umane din trecut să se fi situat între ritmul cimpanzeilor moderni și cel al oamenilor actuali.
Pentru limita superioară, Coll Macià propune un interval de 26 până la 30 de ani, pe baza unui studiu din 2016, tot în PNAS, care a folosit ADN neanderthalian din genomul uman antic și modern pentru a estima intervalul generațional pe ultimii 45.000 de ani.
Aplicând aceste limite, imaginea se modifică doar ușor. Cu un maxim de aproximativ 30 de ani, obținem cel puțin 10.000 de generații. Cu un minim de 24,6 ani, numărul urcă la 12.195 de generații.
Între aceste două borne se află întreaga istorie a speciei noastre – un lanț invizibil de vieți, mai lung decât orice arbore genealogic.
