Timp de peste 500 de milioane de ani, interiorul cochiliilor moarte a rămas complet gol. Apoi, acum aproximativ 470 de milioane de ani, ceva s-a schimbat în oceane.
Un studiu internațional condus de cercetători de la Universitatea din Tartu, Estonia, tocmai a reconstituit acest moment de cotitură: pentru prima dată, alte organisme au început să ocupe adăposturile lăsate de moluște.
A fost nașterea unei noi nișe ecologice care avea să transforme profund ecosistemele marine. În perioada Cambriană, cu mai bine de 500 de milioane de ani în urmă, deși existau deja creaturi adaptate să trăiască în cavități protejate, cochiliile goale rămâneau neatinse.
Era un mister ecologic: un spațiu sigur, dar complet nefolosit. Abia în Ordovicianul mijlociu, în urmă cu aproximativ 460 de milioane de ani, au apărut primii coloniști.
Cercetătorii, analizând fosile din mai multe regiuni ale lumii, au descoperit că primele locuințe ocupate au fost cochiliile masive ale cefalopodelor, în special nautiloidele. Abia mai târziu, organismele s-au extins în cochiliile melcilor și ale scoicilor.
Ce condiții au favorizat colonizarea?
Până la sfârșitul Ordovicianului, acum circa 450 de milioane de ani, interiorul multor cochilii era deja acoperit de comunități dense. Briozoare, brahiopode, bureți, graptoliți și cornulide – toate organisme care se hrăneau filtrând particulele din apă – s-au fixat pe pereții acestor adăposturi.
Dar nu orice cochilie oferea aceleași condiții. Cele spațioase ale nautiloidelor, cu o circulație mai bună a apei, asigurau un flux constant de oxigen și hrană, atrăgând cele mai diverse colonii.
În schimb, cochiliile spiralate ale melcilor, cu deschideri înguste, limitau accesul la apă; acolo, organismele erau mai mici și mai puține. Ce a declanșat această schimbare bruscă?
O combinație de factori: prădarea s-a intensificat, organismele sedentare s-au diversificat rapid, iar cochiliile moluștelor au crescut în dimensiune. Interiorul lor oferea protecție împotriva dușmanilor și a curenților puternici, dar și o suprafață solidă pe care să se ancoreze.
Primele dovezi ale acestor comunități provin din regiunea paleocontinentului Baltica, ceea ce sugerează că inovația ecologică s-a născut în acele mări.
Totuși, autorii studiului avertizează că poate fi vorba doar de o iluzie: fosilele din Estonia și zonele învecinate au fost cercetate mult mai amănunțit decât cele din alte părți ale lumii.
O schimbare aparent minoră cu efecte uriașe
Cert este că, până la sfârșitul Ordovicianului, comunități similare existau deja în paleocontinentul Laurenția – care cuprindea mare parte din America de Nord de astăzi –, precum și în sudul Chinei și în regiunea Gondwana.
Colonizarea cochiliilor goale a fost, cu adevărat, un eveniment ecologic global. Iar consecințele ei s-au simțit imediat: biodiversitatea a explodat, ecosistemele marine au devenit mult mai complexe, iar numărul organismelor fixate pe substraturi dure a crescut vertiginos.
Rezultatele, publicate în revista Scientific Reports, arată cum o schimbare aparent minoră – găsirea unui adăpost în interiorul unei cochilii moarte – poate remodela cursul evoluției timp de sute de milioane de ani.
