Nimeni nu se aștepta ca niște fecale înghețate de veveriță să ascundă o comoară genetică atât de veche.
În regiunea Yukon, Canada, oamenii de știință au făcut o descoperire care sfidează imaginația: în vizuini sigilate de permafrost au găsit excremente antice care conțin urme de ADN de la animale dispărute cu mult timp în urmă.
Printre fragmentele genetice identificate se numără mamutul lânos, lupul, bizonul, calul și chiar un ghepard – alături de sute de specii de plante. Vechimea acestor mostre este uluitoare: între 3.000 și 700.000 de ani.
Permafrostul a acționat ca un frigider natural, păstrând intacte resturile organice pe care veverițele le-au adunat în vizuini.
Tyler Murchie, cercetător în paleogenomică la Universitatea McMaster și autor principal al studiului, a recunoscut că analizarea fecalelor de veveriță nu sună atrăgător, dar a calificat rezultatele drept „spectaculoase”.
Veverița Spermophilus parryii – arhivar natural
Inițial, echipa urmărea doar microbiomul acestor rozătoare. În timpul analizelor, însă, au dat peste o biodiversitate care depășea cu mult așteptările. Explicația stă în comportamentul veverițelor Spermophilus parryii, pe care cercetătorii le numesc „arhivari naturali”.
Sunt active doar patru luni pe an, iar în această perioadă adună frenetic orice găsesc – nuci, semințe, frunze, oase, blană și alte materiale organice. Vizuinile lor devin astfel adevărate capsule ale timpului, iar permafrostul le sigilează pentru milenii.
Un exemplar de veveriță a fost descoperit înghețat, perfect conservat. „A adormit într-un sezon și nu s-a mai trezit niciodată… abia mai târziu paleontologii l-au descoperit acolo”, a povestit Murchie.
Analiza ADN-ului a permis reconstruirea a 18 genomuri mitocondriale, dintre care 6 aparțineau unor mamuți lânoși care au trăit în epoci diferite. Procesul a implicat reasamblarea fragmentelor genetice cu ajutorul computerelor, asemenea unui puzzle complex.
Spre readucerea mamutului la viață?
Descoperirea are ecouri și în prezent. Compania Colossal a anunțat că intenționează să readucă la viață mamutul lânos, dispărut acum aproximativ 4.000 de ani.
Specialiștii sunt sceptici, iar unii susțin că rezultatul ar fi mai degrabă un elefant asiatic modificat genetic pentru a semăna cu strămoșul său.
Murchie, care nu este implicat în proiect, a spus că datele genetice descoperite vor fi făcute publice – un potențial ajutor pentru cercetările companiei, chiar dacă aceasta dispune deja de cantități mari de ADN antic. Echipa lucrează acum la un nou studiu despre evoluția mamuților lânoși.
Cercetătorul nu a oferit detalii, dar a descris rezultatele drept „foarte interesante”. „Nu îmi vine să cred că am reușit să obținem aceste informații din fecale de veveriță”, a adăugat el. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
