Cineva a trăit o viață întreagă cu o comoară ascunsă în peretele casei. Abia după moartea sa, comoara a ieșit la lumină, iar la licitație a strâns aproape 3,5 milioane de dolari.
Peste 1.000 de monede de aur, îngropate meticulos chiar în pereții unei locuințe rurale din Franța, au văzut din nou lumina zilei după ce proprietarul a decedat. Abia în 2024, anchetatorii au dat peste colecția fabuloasă.
Suma totală obținută în urma vânzării a depășit 3 milioane de euro (3,48 milioane de dolari), după cum a anunțat casa Beaussant Lefèvre and Associates, organizatoarea licitației pariziene.
Ceea ce face această descoperire cu adevărat remarcabilă nu este doar valoarea, ci și locul unde au stat ascunse atâta amar de vreme: literalmente în interiorul unui zid.
Cine a fost colecționarul din umbră?
Adevăratul posesor al tezaurului era Paul Narce, un bărbat care ducea o viață tăcută într-un mic sat din sud-vestul Franța. Puțini știau că în spatele aparențelor se ascundea un colecționar pasionat. Își ținea hobby-ul aproape secret.
Cu aproximativ un an înainte de sfârșit, Narce se mutase într-un azil. Un notar a fost trimis să inspecteze casa rămasă goală. Atunci s-a produs declicul. Într-o cameră de depozitare, în spatele unui tablou, notarul a descoperit un spațiu ascuns, încorporat în zid.
Acolo, monedele erau aranjate cu o grijă ieșită din comun. Nu era o ascunzătoare întâmplătoare, ci una deliberată, organizată. Zece pachete, fiecare cu 172 de monede de aur de 20 de franci, erau stivuite precise, ca niște mici blocuri de aur.
Casa rămăsese goală, iar comoara ar fi putut rămâne ascunsă încă mult timp. De ce a ales Narce exact acea ascunzătoare? Nimeni nu știe încă. Experții numesc aceasta una dintre cele mai neobișnuite metode de depozitare pe care le-au văzut vreodată.
Ce valoare istorică ascund monedele rare?
Monedele în sine spun o poveste uriașă. Thierry Parsy, expert în numismatică, a explicat că au fost recuperate peste 1.000 de piese de aur. Unele dintre ele datează din perioada Regatului Macedoniei, între anii 336 și 323 î.Hr. Asta înseamnă că o parte din colecție are peste 2.300 de ani.
Alături de aceste relicve antice, se aflau seturi aproape complete de monede regale franceze din vremea lui Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea și Ludovic al XVI-lea. Combinația demonstrează atât o profundă pasiune istorică, cât și un efort de colecționare desfășurat pe termen lung.
Parsy a afirmat că tezaurul este „excepțional atât prin numărul de piese, care depășește 1.000, cât și prin raritățile pe care le conține”. Ceea ce frapează este coerența colecției. Când lotul a fost scos la licitație la Paris, așteptările erau mari.
Suma totală a sărit peste 3 milioane de euro (3,48 milioane de dolari), mult peste proiecția pre-vânzare de aproximativ 2 milioane de euro (2,43 milioane de dolari). Toate loturile au fost vândute în aceeași săptămână de licitație, dovadă a cererii uriașe pentru monede istorice rare.
