Un rechin care merge pe recife. Pare desprins dintr-un basm marin, dar este real. În apele puțin adânci din sud-estul Papua Noua Guinee, oamenii de știință au dat peste o creatură care sfidează imaginea clasică a prădătorului temut.

Este minuscul, inofensiv pentru oameni și, culmea, folosește înotătoarele ca pe niște picioare pentru a se plimba pe corali. Descoperirea s-a petrecut sub cerul nopții, în Golful Milne. O doctorandă pe nume Jess Blakeaway s-a scufundat și a zărit ceva care nu se potrivea cu nimic din ce cunoștea.

„Liniile albe de pe corpul maro erau complet diferite de petele de leopard pe care le așteptam”, avea să spună ea mai târziu. A fost primul indiciu că avea în față o specie cu totul nouă.

În următoarele 48 de ore, echipa de cercetători de la University of the Sunshine Coast, Australia, a numărat 11 exemplare cu același model distinct.

Specia a primit numele Hemiscyllium dudgeonae – rechinul-mergător al lui Dudgeon, după Christine Dudgeon, cercetătoarea care l-a capturat prima și care studiază rechinii de peste 20 de ani. „Noi specii de rechini nu apar des, iar acesta este primul care îmi poartă numele”, a spus ea, cu emoție.

Cum supraviețuiește în ape aproape inexistente?

Acest rechiniță face parte din clanul rechinilor epoleți, specializați în viața din zonele unde apa e atât de mică încât aproape că dispare. Când mareea se retrage, el rămâne în bălți unde oxigenul e aproape inexistent.

Nu-și face griji: își încetinește inima, reduce fluxul sanguin către creier și, pentru scurt timp, poate chiar ieși afară din apă.

Se târăște cu înotătoarele de la o baltă la alta, într-un mers atât de lent și stângaci, încât localnicii l-au botezat „kadedekedewa” – adică rechin-câine, sau rechin leneș.

O specie nouă, dar extrem de vulnerabilă

Confirmarea oficială că este o specie nouă a sosit abia după analize genetice în Australia. Este prima descoperire în acest gen din 2013. Dar bucuria cercetătorilor este dublată de un semnal de alarmă. În ciuda farmecului său, noul venit pare extrem de vulnerabil.

A fost găsit într-un areal foarte restrâns, un teritoriu care, pentru rechinii epoleți, poate măsura doar câteva sute de metri pătrați. Degradarea habitatului, pescuitul și schimbările climată apasă amenințător.

Dintre cele nouă specii cunoscute până acum din acest grup, cinci sunt deja considerate vulnerabile de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.

Istoria geologică tumultoasă a regiunii a favorizat izolarea populațiilor și apariția de noi specii de-a lungul a milioane de ani, dar acum aceleași mecanisme le pot deveni capcană.

„Sperăm să strângem mai multe date în expediția din octombrie pentru a evalua corect statutul pe Lista Roșie”, spune Blakeaway. Studiul publicat în Journal of the Ocean Science Foundation arată însă că habitatele acestor rechini se suprapun mai mult decât se credea.

Poate că mersul lor clums, printre corali, ascunde o strategie de supraviețuire pe care abia începem să o înțelegem.