Pe fundul oceanului, la sute de kilometri de coasta Japoniei, aurul se naște în fiecare clipă. Nu în filoane stâncoase, ci în coșuri hidrotermale care scuipă aburi fierbinți și metale prețioase.
O echipă de cercetători a găsit, în largul coastei de sud-est a țării, cea mai mare concentrație de aur măsurată vreodată pe glob. Descoperirea nu este doar o curiozitate științifică – ea deschide ușa către o exploatare minieră submarină, cu consecințe greu de anticipat.
Zona se numește Caldera Higashi-Aogashima, un sistem vulcanic aflat la 350 de kilometri sud de Tokyo. Aici, la adâncimi relativ mici, izvoarele termale marine produc în permanență cantități uriașe de aur.
Nu doar sub formă de particule vizibile, ci și ca „aur invizibil” – atomi individuali încorporați în pirită, un mineral cunoscut popular drept „aurul nebunilor”.
Cum a fost detectat aurul invizibil din pirită?
Studiul, publicat în Scientific Reports, arată că această pirită ascunde nanoparticule de o puritate excepțională, imposibil de detectat cu microscopul obișnuit.
Cercetătorii de la Universitatea Shizuoka, Waseda și Tokyo au analizat probe de rocă adunate din câmpurile hidrotermale Higashi-Aogashima, descoperite în 2015. Cu o tehnică ultrasensibilă numită spectrometrie de masă cu ioni secundari, au identificat două forme de aur în pirită:
nanoparticule și atomi integrați direct în structura chimică a mineralului. Ambele variante sunt prezente în calderă, iar cantitatea totală depășește orice alt depozit cunoscut până acum.
Exploatarea aurului submarin, o dilemă globală
Bogăția ascunsă este tentantă, dar vine la pachet cu o dispută globală. În prezent, nu există nicio mină de aur funcțională pe fundul oceanelor, deși interesul pentru astfel de proiecte crește vertiginos.
Japonia vede în această calderă un candidat ideal: adâncimea redusă și concentrațiile record o fac accesibilă și profitabilă. În schimb, o coaliție de state din Pacific și grupuri ecologiste cer protejarea izvoarelor hidrotermale active. Trecutul nu este de partea exploatatorilor.
Un proiect similar, în largul statului Papua Noua Guinee, s-a prăbușit sub greutatea protestelor și a problemelor financiare. Țara a pierdut 375 de milioane de kina – circa 85 de milioane de dolari americani –, iar autoritățile locale mențin un moratoriu asupra mineritului în apele adânci.
Mai multe națiuni din Pacific susțin interzicerea acestor activități până în 2030. Japonia merge pe o cale diferită. Continuă să investească în cercetare și explorare, ignorând apelurile la precauție.
Câmpurile Higashi-Aogashima erau deja considerate extrem de bogate în aur, dar noile date arată că rezervele sunt și mai mari decât se estima inițial. Dilema rămâne deschisă: cât de mult prețuim bogăția minerală a oceanelor, și cât ecosistemele lor fragile?
În adâncuri, aurul strălucește la fel de puternic ca incertitudinea.
