Natura (aproape) incredibilă: Păianjenii care vânează șerpi

Păianjenii se hrănesc cu șerpi de câteva ori mai mari decât ei și adesea ies victorioși în fața unor reptile cu venin la fel de toxic ca al arahnidelor, potrivit unui nou studiu.

Cercetătorii au analizat 319 înregistrări cu păianjeni care au ucis și s-au înfruptat cu șerpi, dintre care 297 au fost evenimente care au avut loc în natură, fără intervenția omului. (Restul de 22 au fost puse în scenă în captivitate.)

Un pui de șarpe jartieră prins în pânza unui păianjen. Foto: Julia Safer

Aproximativ 33% dintre aceste exemple provin din observații științifice publicate în reviste de specialitate, în timp ce restul au fost găsite pe site-uri de știri sau pe rețelele de socializare.

„Cu cât mă ocup mai mult timp de această problemă, cu atât mai mult îmi dau seama că anumiți păianjeni realizează astfel de fapte incredibile”, a declarat biologul Martin Nyffeller, coautor al studiului, care a documentat anterior și cazuri de păianjeni care mănâncă lilieci și alte vertebrate, potrivit Science Alert.

Păianjenii care vânează șerpi sunt foarte puternici

Vânătoarea de șerpi este o practică foarte răspândită în rândul păianjenilor, peste 30 de specii aplicând această strategie în condiții naturale, iar alte 11 profitând de această oportunitate în captivitate.

Păianjenii văduvă sunt cei mai mari vânători de șerpi, fiind responsabili de aproximativ 50% dintre morțile reptilelor; acest grup include infamele văduve negre marcate cu clepsidră (Latrodectus mactans, L. Hesperus, L. variolus) și rude precum păianjenul buton african (L. indistinctus).

Acești păianjeni sunt mici, cu dimensiunea de cel mult 1.1 centimetri, și țintesc de obicei șerpi mici și tineri, dar veninul lor este suficient de toxic pentru a ucide animale mult mai mari.

Membrii familiei tarantulelor au dus la capăt circa 10% din vânătorile de șerpi. Acești păianjeni mari nu construiesc pânze, ci vânează prada la sol sau în copaci.

Aproximativ 8% dintre atacuri au fost efectuate de păianjeni mari țesători de pânză, despre care se știe că prind și lilieci și păsări. Acești păianjeni țes pânze circulare mari și foarte rezistente.

Un șarpe de Texas orb prins în pânza unui păianjen din familia Theridiidae. Foto: George Popescu

Odată ce ucid șerpii, păianjenii le sug măruntaiele la fel ca pe cele ale insectelor. Relatările despre păianjeni care mănâncă șerpi au venit de pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, deși jumătate dintre evenimentele raportate au avut loc în Statele Unite și aproape o treime în Australia.

Șerpii, aceste victime sinuoase

Cercetătorii au găsit dovezi că păianjenii se hrănesc cu 86 de specii de șerpi, șerpii din familia colubridelor fiind cele mai frecvente victime. Această familie include specii comune, cum ar fi șerpii jartieră (Thamnophis cyrtopsis) și șerpii șobolan (Pantherophis guttatus).

Majoritatea șerpilor atacați de păianjeni erau pui sau exemplare tinere, dar arahnidele au doborât uneori și șerpi mari: cele mai mari victime aveau lungimi de până la un metru.

Șerpii de dimensiuni mari au fost uciși de obicei de păianjeni țesători de pânză sau de tarantule mari. Văduva neagră poate învinge șerpi cu greutăți de până la 30 de ori mai mari decât propria ei greutate.

Într-un caz deosebit, o arahnidă Steatoda triangulosa a prins un șarpe jartieră de 15 centimetri lungime care era de 355 de ori mai greu decât păianjenul.

A durat de la câteva ore până la câteva zile pentru ca veninul păianjenului să ucidă șerpii, dintre care 30% erau ei înșiși veninoși. Atacurile păianjenului au fost fatale pentru șerpi în 86% dintre cazurile documentate, în timp ce doar 1.5% dintre șerpi au scăpat pe cont propriu. Alți 11% au fost salvați de oamenii care au observat atacurile.

Odată ce învinge un șarpe, un păianjen are nevoie de câteva zile ca să-l consume. În cele mai multe cazuri, șerpii sunt o „gustare norocoasă” pentru păianjenii care, de obicei, se hrănesc cu insecte.

Un șarpe ucis de un păianjen cu spatele roșu. Foto: Australian Museum / Kevin Moore

Cu toate acestea, unii păianjeni, în special tarantulele, ar putea face din șerpi un element obișnuit a dietei lor. Și păianjenii australieni cu spate roșu (Latrodectus hasselti) au fost văzuți mâncând atât șopârle, cât și șerpi în cantități mari.

Nyffeler, care a mărturisit că are fobie de șerpi, a afirmat că pe parcursul cercetării a simțit o combinație de frică și fascinație.

„După ce am studiat o viață întreagă lumea păianjenilor, a fost foarte fascinant să arunc o privire într-o lume paralelă, lumea șerpilor”, a spus el.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu