Zgomotul mărunt al vieții de zi cu zi se stinge încet. Saluturile schimbate pe fugă, glumele aruncate printre rafturi, discuțiile fără miză care fac lumea mai caldă. Nu e doar o impresie. Un studiu arată că, în medie, oamenii rostesc cu 338 de cuvinte mai puțin în fiecare zi, de la un an la altul.
Doi psihologi din Statele Unite, de la University of Arizona și University of Missouri–Kansas City, au analizat date din 22 de studii cu peste 2.200 de participanți, majoritatea din SUA, dar și din Europa, Australia și Mexic.
Cercetările pe care s-au bazat nu aveau ca temă principală conversațiile, ci subiecte precum adaptarea după divorț sau efectele meditației. Totuși, din aceste seturi de date, autorii au reușit să reconstruiască un indicator al cât de mult vorbim în mod obișnuit.
În 2005, o persoană rostea în medie aproximativ 16.000 de cuvinte pe zi. După acel moment, a început declinul. An după an, scăderea a fost constantă: în medie, cu 338 de cuvinte pe zi mai puțin față de anul precedent. Până în 2019, media a coborât la circa 12.700 de cuvinte pe zi.
Autorii notează că, oricât de mic ar părea acest minus zilnic, el se cumulează: peste 120.000 de cuvinte mai puține într-un an, comparativ cu anul anterior. Între 2005 și 2019, pierderea totală este estimată la aproximativ 28%. Tinerii tac cel mai mult.
Sub vârsta de 25 de ani, scăderea a fost de circa 452 de cuvinte pe zi în fiecare an, în timp ce la adulți ritmul a fost de aproximativ 314. Explicațiile?
O parte ține de timpul petrecut pe smartphone-uri și în aplicații, de mutarea comenzilor și plăților către sisteme self-checkout, de rețelele sociale care încurajează interacțiuni scrise și rapide. În loc să suni pentru o comandă, trimiți un mesaj.
În loc să întrebi un trecător, deschizi harta pe telefon. Nu e însă întreaga poveste, avertizează cercetătorii: transformarea rutinei zilnice diluează și acele micro-întâlniri care, la un loc, construiesc sentimentul de comunitate. Există și limite clare ale acestor concluzii.
Datele provin aproape exclusiv din societăți occidentale, mai individualiste și cu o adopție rapidă a tehnologiei. În alte culturi, mai colectiviste, conversațiile spontane ar putea rămâne mai frecvente.
Autorul principal, Matthias Mehl, subliniază că nu există încă suficiente date globale pentru generalizări ferme, deși observațiile sugerează că, în alte părți ale lumii, interacțiunile informale sunt mai vii. Ce înseamnă toate acestea pentru sănătatea noastră socială?
Oamenii sunt, prin natura lor, ființe sociale. Când vorbim față în față, intră în joc nuanțe, tonuri, ritmuri, priviri. Sunt procese sociale și cognitive diferite de cele activate de text.
„Interacțiunile vorbite implică procese sociale și cognitive diferite față de cele scrise și pot aduce beneficii pentru starea de bine pe care aplicațiile nu le pot înlocui ușor”, notează cercetătorii.
Iar schimbările lente contează: chiar și un efort mic, precum să adăugăm câteva sute de cuvinte vorbite în fiecare zi, poate atenua sentimentul de izolare.
Mesajul lor este direct: pentru a nu aluneca spre tăcere, merită să recuperăm măcar o parte din cele aproximativ 300 de cuvinte pe care, până nu demult, le rosteam în conversațiile cu ceilalți. Studiul a fost publicat în revista Perspectives on Psychological Science.
