Un avertisment dur a venit de la ONU: fenomenul El Niño din acest an ar putea fi unul dintre cele mai puternice din istorie. Organizația Meteorologică Mondială a atras atenția că lumea trebuie să îl privească drept un semnal de alarmă climatică imediat.

Temperaturile neobișnuit de ridicate din Pacific vor alimenta și mai mult încălzirea globală, a spus organizația, iar NOAA a confirmat deja că probabilitatea unui El Niño „foarte puternic” este în creștere.

Furtuni violente, inundații majore, oscilații extreme de temperatură – toate amenință să devină mai frecvente.

Albirea norilor marini poate atenua fenomenele extreme

Dar o echipă de cercetători de la Universitatea din California, San Diego, a propus o soluție care sună aproape SF. Într-un studiu publicat în revista „Science Advances”, ei sugerează că am putea răcori planeta în mod activ, folosind tehnici de geoinginerie.

Mai exact, prin injectarea unor particule speciale în stratosferă, o parte din lumina solară ar fi reflectată înapoi în spațiu. Același principiu a funcționat și în natură: erupția vulcanului Krakatau din 1883 a aruncat în atmosferă substanțe care au scăzut temporar temperaturile globale.

Cercetătorii se concentrează pe o metodă numită „albirea norilor marini”. Aerosolii ar face norii de deasupra oceanelor mai luminoși, crescând reflectarea razelor solare. Simulările lor pe calculator arată că o astfel de intervenție ar putea atenua fenomenele extreme provocate de El Niño.

În loc să încercăm să contracarăm direct încălzirea pe termen lung provocată de om, poate am putea viza variabilitatea naturală de scurtă durată – un risc mai mic, susțin autorii.

De ce geoingineria este atât de controversată?

Totuși, ideea nu este deloc lipsită de controverse. Geoingineria a creat deja o falie adâncă între climatologi și a stârnit proteste publice cu mult înainte de a fi testată. Criticii avertizează că astfel de proiecte distrag atenția de la soluția reală: reducerea arderii combustibililor fosili.

Nu știm, spun ei, care sunt efectele colaterale complete asupra mediului. Și, poate cel mai tulburător, cine decide când și unde se eliberează acești aerosoli? Cine are dreptul să manipuleze clima?

Andrew Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M, numește studiul „cu adevărat interesant”, dar subliniază că modelele sunt imperfecte. „Ai putea crea o problemă mai gravă decât cea pe care încerci să o rezolvi”, a spus el pentru Wired.

Chiar și unii dintre coautori, precum Kate Ricke, climatolog la UC San Diego, recunosc că e nevoie de mult mai multe cercetări. În mod normal, Ricke se află în tabăra celor care cer prudență.

Totuși, ea și colegii ei văd în El Niño un teren de testare aproape perfect: un eveniment extrem, dar temporar.

Dacă am putea aplica albirea norilor doar în perioadele de vârf ale fenomenului, am evita angajamentul pe termen nedeterminat pe care l-ar necesita o geoinginerie permanentă, explică Jessica Wan, coautoare și cercetătoare postdoctorală la Universitatea din Chicago.

Echipa s-a inspirat dintr-un studiu din 2023, care a arătat că fumul incendiilor de vegetație deasupra Pacificului a produs aerosoli ce au albit norii și au reflectat mai multă radiație solară.

Simulând aplicarea intenționată a acestor substanțe în timpul El Niño-urilor trecute, au descoperit că efectele ar fi fost atenuate. Deși încă nu există planuri concrete de a testa această idee în realitate, autorii insistă că merită luată în calcul. „De ce nu am lua-o în considerare?

”, se întreabă Ricke într-un comunicat, adăugând că trebuie să înțelegem mult mai multe, dar că orice unealtă care poate reduce riscurile, alături de măsurile clasice, merită explorată.

Rămâne, însă, întrebarea care dă fiori: oare vom reuși vreodată să controlăm forțele naturii fără să declanșăm altele și mai puternice?