Un fragment osos de mărimea unei unghii a rescris arborele genealogic al prădătorilor marsupiali din Australia. Descoperit în nord-vestul Queenslandului, într-unul dintre cele mai bogate situri fosilifere ale planetei, maxilarul minuscul aparține unei creaturi care a trăit acum 18 milioane de ani.
Specialiștii tocmai au botezat-o Miyumba chrisdickmani și susțin că este cea mai veche rudă cunoscută a quoll-urilor, diavolilor tasmanieni și antechinus-urilor de astăzi. Cântărea între 23 și 33 de grame. Nimic mai mare decât un șoarece.
În timpul Miocenului timpuriu, animalul vâna prin pădurile tropicale care acopereau atunci această parte a Australiei.
Dimensiunea sa – similară cu a antechinus-urilor și dunnarturilor moderne – arată că și atunci, acum milioane de ani, cei mai vechi vânători din familia Dasyuridae erau deja mici, rapizi și agili.
O trăsătură comună identifică dasiuridele
Până acum, istoria acestui grup fusese greu de reconstituit. Rămășițele erau rare, iar oamenii de știință nu aveau un instrument sigur pentru a diferenția cele mai vechi dasiuride de marsupialele înrudite.
Totul s-a schimbat odată cu analiza detaliată a fosilei din zona Riversleigh – sit inclus în Patrimoniul Mondial. Cercetătorii de la Universitatea din New South Wales au folosit scanarea micro-CT pentru a examina dinții cu o precizie fără precedent.
Au comparat apoi structurile dentare cu zeci de specii dispărute și vii. Rezultatul a fost o trăsătură comună tuturor dasiuridelor cunoscute, oferind pentru prima dată un punct de referință anatomic fiabil. Brusc, identificarea celor mai timpurii membri ai familiei devenise posibilă.
Mai mult, studiul – publicat în revista „Australian Zoologist” – a arătat că Miyumba chrisdickmani s-a desprins de restul dasiuridelor înaintea oricărei alte specii cunoscute. Asta o face nu doar cea mai veche, ci și cea mai primitivă reprezentantă a familiei descoperită vreodată.
Ce relevă fosila despre ecosistemele pierdute
Consecințele nu se opresc aici. Combinând dovezile fosile cu date genetice extrase de la speciile moderne, cercetătorii au recalculat momentul apariției acestei linii evolutive. Concluzia: strămoșul comun al dasiuridelor a trăit acum aproximativ 25,6 milioane de ani.
Este cu trei milioane de ani mai devreme decât se credea până acum. Familia era deja prezentă într-o Australie cu un peisaj complet diferit de cel actual.
Registrul fosil cuprindea deja 20 de specii de dasiuride din opt genuri, dintre care unele includ specii vii, iar altele se găseau doar în depozitele plio-pleistocene.
Descoperirea lui Miyumba umple astfel golul dintre originile îndepărtate ale grupului și fosilele mai recente, mult mai ușor de identificat. În plus, fosila spune o poveste despre cum au arătat ecosistemele antice.
Similitudinile dentare dintre această creatură preistorică și marsupialele care trăiesc astăzi în pădurile tropicale din Noua Guinee – în special speciile din genul Murexia – nu sunt întâmplătoare.
Noua Guinee a păstrat o acoperire extinsă de pădure tropicală încă din Miocen, conservând comunități faunistice care reflectă probabil vechile păduri de câmpie ale Sahulului, continentul pierdut care lega Australia de Noua Guinee.
Cercetătorii sugerează că Miyumba chrisdickmani ar putea fi dovada unui fenomen mai larg: o linie genealogică de marsupiale care odinioară era răspândită pe întreg teritoriul Sahulului, dar care astăzi a supraviețuit doar în pădurile tropicale ale Noii Guinee.
Un semn al fragilității și al schimbărilor dramatice care au remodelat continente și au redefinit cine trăiește și unde.
