Multă vreme, creatina a fost sinonimă cu ganterele și sălile de forță. Un praf alb pe care doar culturiștii și sprinterii îl amestecau în shake-uri pentru a sparge bariere de performanță.

Astăzi însă, aceeași substanță începe să fie privită cu alți ochi – cei ai unor oameni care nu vor neapărat mușchi mai mari, ci un creier mai rezistent la trecerea anilor. Fascinația este reală, dar specialiștii trag un semnal de alarmă discret, dar ferm.

Mecanismul energetic din spatele performanței musculare

Entuziasmul din jurul acestui compus nutritiv are o bază științifică solidă, cel puțin pe terenul sportiv. Creatina este, după cum subliniază nutriționista Bethan Crouse de la Universitatea Loughborough, unul dintre cele mai riguros testate suplimente alimentare din istorie.

Mecanismul său este elegant: ajută organismul să producă mai rapid adenozin-trifosfatul, adică moneda energetică celulară, exact atunci când mușchii sunt supuși unor eforturi explozive și de scurtă durată. Rezultatul?

Un sprinter poate forța un pic mai mult, un halterofil poate împinge o repetare în plus, iar performanța în exerciții repetate de intensitate maximă crește. Însă în ultimii ani, cercetătorii au început să privească dincolo de tendoane și fibre musculare.

Câteva studii de anvergură au sugerat că același mecanism energetic ar putea funcționa și în interiorul craniului. Ideea este tentantă: dacă neuronii au nevoie de energie pentru a funcționa optim, de ce nu i-ar ajuta și pe ei un surplus de creatină?

Tot mai multe voci vorbesc despre un posibil scut împotriva declinului cognitiv care vine odată cu vârsta. Într-o lume în care populația îmbătrânește vertiginos, orice promisiune de protecție pentru minte devine aur curat.

De ce rămâne alimentația pilonul sănătății reale

Dar, avertizează Crouse, de la sugestie la recomandare universală este o distanță pe care știința încă nu a parcurs-o. Dovezile cognitive sunt încă într-un stadiu incipient. Nu există încă suficiente date solide care să justifice un sfat de tipul „toată lumea ar trebui să ia creatină”.

Pentru un sportiv serios, care își cunoaște alimentația și vrea să mai scoată câteva procente din performanță, suplimentul poate fi o unealtă valoroasă. Pentru restul populației, însă, nu este nici pe departe o necesitate.

Experții atrag atenția asupra unui aspect adesea trecut cu vederea și adaugă că există alternative mult mai bine documentate și la îndemâna oricui. Consumul regulat de pește gras, precum somonul sau macroul, este corelat constant cu o funcționare cognitivă superioară.

La fel, semințele de in sau de chia oferă substanțe nutritive esențiale pentru sănătatea neurologică, fără ambalajul unui supliment. Cert este că, pe scara largă a sănătății, creatina rămâne mai degrabă o pârghie auxiliară decât o fundație.

Iar fundația adevărată – alimentația echilibrată și mișcarea zilnică – nu a fost încă detronată de niciun praf magic.