Ceața nu este doar un perete gri care înghite orașele dimineața. Sub microscop, fiecare picătură devine un ocean în miniatură, populat de miliarde de bacterii active, nu simple pasageri inerți.
Cercetătorii de la Arizona State University și Susquehanna University au descoperit că aceste microorganisme se înmulțesc chiar în interiorul picăturilor de ceață, la concentrații comparabile cu cele din apa oceanelor. Este o veste care schimbă felul în care privim aerul pe care îl respirăm.
Cum au demonstrat cercetătorii viața în picături?
Timp îndelungat, oamenii de știință au știut că bacteriile plutesc în atmosferă, de la sol până în nori. Întrebarea mare era dacă ele doar călătoresc sau pot trăi acolo. Ceața, un nor aflat la nivelul solului, rămânea o mare necunoscută.
„Avem cunoștințe foarte limitate despre tipurile de bacterii prezente în ceață”, a explicat microbiologul Thi Thuong Thuong Cao. Pentru a umple acest gol, echipa a colectat mostre de aer înainte, în timpul și după episoade de ceață, în 32 de situații diferite, pe parcursul a doi ani.
Pentru a elimina influența vântului, s-au concentrat asupra „ceții de radiație”, acea atmosferă rece și calmă care se instalează noaptea. Rezultatele au arătat un microbiom semnificativ.
Deși bacteriile ocupă mai puțin de 1% din volumul picăturilor, densitatea lor este uluitoare: aproximativ 1 milion de copii ale genei 16S rRNA per mililitru de apă, un indicator standard pentru estimarea populațiilor bacteriene.
„Dacă luăm toate picăturile la un loc, concentrația de bacterii este similară cu cea din ocean”, a spus Ferran Garcia-Pichel. Analizele genetice au scos la iveală o specie dominantă: Methylobacterium. Contrar așteptărilor, aceste bacterii nu stau pasive.
Cercetătorii au observat cum se multiplică în interiorul picăturilor, ceea ce sugerează că atmosfera poate funcționa ca un habitat temporar.
În unele experimente, după disiparea ceții, aerul conținea cu aproximativ 45% mai multe bacterii decât înainte, o dovadă a unei posibile „cultivări” active în timpul fenomenului. La microscop, imaginile au surprins bacteriile în plină creștere și diviziune.
Microbiomul atmosferic acționează ca un filtru natural
Se pare că Methylobacterium se hrănește cu compuși organici volatili, precum formaldehida. În experimente, acești compuși au fost consumați extrem de rapid, de aproximativ 200 de ori mai repede decât în apa norilor.
Această viteză nu indică doar o sursă de hrană, ci și un mecanism de „detoxifiere”: formaldehida este toxică pentru bacterii, iar ele o elimină cu o eficiență uluitoare. Pentru oameni, aceiași compuși sunt poluanți atmosferici.
Asta înseamnă că microbiomul din ceață ar putea funcționa ca un filtru natural, contribuind la curățarea aerului. Cât de mult contează acest efect în condiții reale rămâne de stabilit. „Limita este doar cerul”, a concluzionat Garcia-Pichel. Studiul a fost publicat în revista mBio.
