Dungile deschise de pe cochilii se topesc sub privirile ploii, lăsând în loc o culoare brună, uniformă. Nu e o iluzie optică, ci o strategie de supraviețuire.
Două specii de melci arboricoli din Asia au învățat să se camufleze exact când sunt cel mai vulnerabili: pe timp de ploaie, când păsările prădătoare devin mai active. Cercetătorii de la Muzeul Universității din Tokyo au descoperit mecanismul din spatele acestei transformări.
Speciile Hypselostyla camelopardalis, din Filipine, și Reinia variegata, din Japonia, au evoluat independent aceeași soluție – deși sunt înrudite doar de la distanță și trăiesc la mii de kilometri una de cealaltă.
Cum funcționează transformarea?
Stratul exterior al cochiliei este o membrană poroasă, asemănătoare unui burete, cu cavități microscopice. Când aceste spații se umplu cu apă, modul în care lumina este reflectată se schimbă, iar pigmentul închis din stratul cristalin aflat dedesubt devine brusc vizibil.
„Melcul filipinez Hypselostyla camelopardalis și melcul japonez Reinia variegata prezintă o formă reversibilă de ‘hidrocromism’.
Modelele de pete de pe cochilii dispar complet atunci când acestea sunt udate, făcând cochilia să devină uniform închisă la culoare, iar pe măsură ce se usucă modelul reapare rapid”, a explicat Taro Yoshimura, cercetător în paleontologie evolutivă la Universitatea din Tokyo.
Măsurătorile au arătat că transmiterea luminii prin stratul exterior crește de la aproximativ 37% în stare uscată la circa 85% atunci când cochilia este umedă.
Inspirație pentru materiale autonome
Acest fenomen, numit adaptarea indicilor de refracție, demonstrează că aspectul cochiliilor se poate modifica în timp real, nu este fix. „În mod tradițional, se considera că aspectul cochiliilor de moluște este determinat exclusiv de pigmenții fixați în straturile cristaline calcificate.
Studiul nostru schimbă această perspectivă, demonstrând că aspectul lor se poate modifica în timp real, în funcție de umiditatea mediului. A fost fascinant să observăm cum selecția naturală a condus două organisme foarte diferite către aceeași soluție evolutivă elegantă”, a declarat Yoshimura.
Descoperirea ar putea inspira materiale inteligente care reacționează automat la umiditate, fără surse externe de energie, precum și senzori utilizați în monitorizarea mediului, în medicină sau în alte domenii industriale.
„Cel mai mare avantaj al acestui mecanism este că proprietățile optice ale materialului se modifică autonom, ca răspuns la umiditatea din mediul înconjurător, fără a necesita alimentare cu energie.
Sper ca, prin colaborări cu specialiști din domeniul ingineriei, să putem transforma aceste soluții naturale, care nu consumă energie, în materiale inteligente de nouă generație cu aplicații practice”, a spus Yoshimura, citat de EurekAlert. Studiul a fost publicat în Zoological Letters.
