De ce injecțiile cu penicilină sunt atât de dureroase? Ce procese declanșează în corp?

Dacă a trebuit vreodată să suporți o injecție cu penicilină, trebuie să fi fost impresionat de durerea pe care ai simțit-o după această experiență.

În mod normal, penicilina G benzatinică (sub denumirea comercială „Moldamin”) este folosită ca antibiotic, fiind indicată pentru tratamentul infecțiilor și a altor probleme de sănătate, dar durerea pe care o provoacă îi face pe mulți să se teamă pur și simplu de acest medicament.

În acest articol vom analiza de ce se folosește injecția cu penicilină și cum poate favoriza o experiență atât de dureroasă.

De ce se folosește injecția cu penicilină?

Foto: Pixabay

Penicilina G benzatinică este un antibiotic injectabil utilizat în mod obișnuit pentru a trata infecțiile bacteriene cauzate de microorganisme sensibile la penicilina G, cum ar fi inflamațiile din gât, amigdalita, faringita, epiglotita, otita, sinuzita, infecțiile cutanate și sifilisul, printre alte afecțiuni.

Injecția are rolul de a ucide microorganismele, în acest caz bacteriile, în faza de multiplicare a acestora în interiorul organismului. De asemenea, acționează în tratamentul preventiv al unor boli, cum ar fi febra generată de reumatism, infecția renală și endocardita.

Marele avantaj al utilizării penicilinei injectabile este efectul rapid, care începe la câteva minute după aplicare. Acțiunea durează, în medie, 21 de zile. În plus, pentru că este de lungă durată, nu necesită medicație orală.

Dacă este atât de eficientă, de ce doare atât de tare injecția cu penicilină?

Foto: Pixabay

În general, este normal să simțim durere prin aplicarea acestei injecții datorită faptului că este făcută cu un lichid destul de vâscos. Astfel, pe măsură ce lichidul este injectat în mușchiul gluteal, acesta contractă fibrele musculare și declanșează un disconfort puternic în momentul aplicării.

Vâscozitatea lichidului este cea care face ca medicamentul să fie absorbit mai lent de organism, astfel că durerea poate să dureze până la o săptămână. Prin urmare, se recomandă pacienților care trec printr-un astfel de tratament să își relaxeze corpul în momentul injecției.

De fapt, tensionarea corpului nu face decât să determine fibrele musculare să se contracte și mai mult, devenind mai rigide și mai apropiate unele de altele. La rândul său, acest lucru îngreunează trecerea fluidului și sporește senzația de durere.

În unele cazuri, este posibilă și diluarea soluției antibiotice cu puțin anestezic numit xilocaină sau lidocaină. Acest lucru ajută la reducerea ușoară a durerii în zilele următoare și în momentul aplicării.

Cu toate acestea, este important să se precizeze că acest proces poate fi efectuat numai dacă există o autorizație medicală corespunzătoare.

Este posibilă diminuarea durerii?

Foto: Wikimedia Commons

Masajul aplicat pe zona în care a fost făcută injecția are fundamente care merg dincolo de credințele populare. Practic, masajul ajută lichidul să se răspândească mai repede în corp, ameliorând senzația de arsură pe care a provocat-o la intrarea în contact cu fibrele musculare.

O altă tehnică ce poate fi folosită implică aplicarea de comprese cu apă caldă, deoarece și acestea ajută la răspândirea medicamentului în corp și la ameliorarea durerii.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu