Un studiu recent sugerează că domesticirea câinilor ar fi putut fi un proces natural, rezultat al coexistenței lupilor cu oamenii pentru acces la hrană.
Conform acestei teorii, animalele atrase de resturile alimentare ar fi preferat parteneri cu comportament similar, favorizând astfel domesticirea prin selecție naturală.
Deși ipoteza nu este nouă, cercetarea actuală oferă dovezi statistice care susțin posibilitatea ca lupii să își fi determinat propria domesticire. Date arheologice și genetice indică faptul că originile câinilor se află în lupii cenușii, iar procesul de domesticire s-a desfășurat în două etape.
Prima etapă, petrecută acum 30.000-15.000 de ani, a transformat lupii sălbatici în câini primitivi. A doua etapă, începând cu 15.000 de ani în urmă și continuând până în prezent, a dus la selecția și apariția raselor distincte de câini.
Aceste etape au fost influențate de factori evolutivi diferiți, după cum arată un studiu publicat în Proceedings of the Royal Society B.
Se presupune că selecția artificială a jucat un rol major în a doua etapă, oamenii alegând lupi mai blânzi pentru vânătoare și companie, proces care a dus, prin împerechere selectivă, la câinii domestici moderni. Mecanismele din spatele primei etape de domesticire sunt mai puțin clare.
O ipoteză sugerează un proces de auto-domesticire, în care lupii s-au apropiat de așezările umane pentru a se hrăni cu resturi, familiarizându-se treptat cu prezența oamenilor.
Lupii care tolerau apropierea umană ar fi preferat o sursă constantă de hrană, iar urmașii lor au devenit primii câini domestici. Un proces similar este presupus și în cazul pisicilor.
Studiile indică faptul că strămoșii pisicilor domestice au început să trăiască în apropierea comunităților agricole acum aproximativ 10.000 de ani, dezvoltând o relație avantajoasă cu oamenii, vânând rozătoare în schimbul hranei. Ipoteza auto-domesticirii câinilor a fost îndelung dezbătută.
Un argument împotriva este că selecția naturală ar fi fost prea lentă pentru a transforma lupii sălbatici în câini domestici în doar câteva mii de ani, fără intervenția umană.
În noul studiu, cercetătorii au abordat această problemă printr-un model statistic care a luat în calcul diverse scenarii posibile, oferind lupilor „liber arbitru” în alegerea stilului de viață și a partenerilor.
Modelul a demonstrat că, pe o perioadă de 15.000 de ani, selecția naturală ar fi putut permite auto-domesticirea câinilor, cu condiția ca lupii să aleagă să rămână în apropierea oamenilor pentru hrană și să își selecteze partenerii cu un temperament similar.
Alex Capaldi, matematician și statistician la Universitatea James Madison, a explicat că, dacă femelele alegeau masculi cu același grad de blândețe, ipoteza auto-domesticirii poate contracara argumentul timpului insuficient.
Deși modelul nu demonstrează cu certitudine cum s-a produs domesticirea lupilor, rezultatele sugerează că auto-domesticirea este o posibilitate reală.
Având în vedere că aceștia sunt primele animale domesticite, studiul evoluției lor poate oferi informații valoroase despre procesul de domesticire la alte specii și poate ajuta la înțelegerea legăturii strânse dintre domesticirea câinilor și dezvoltarea timpurie a societăților umane.


