Păsările care își duc existența în aglomerările urbane își modifică profund ritmul cotidian, rămânând active mult mai mult timp comparativ cu cele din mediul rural, o observație ce subliniază impactul extins al poluării luminoase.

Un studiu recent, realizat de Southern Illinois University Carbondale din Statele Unite, a aruncat o lumină nouă asupra acestui fenomen. Cercetarea s-a bazat pe o cantitate impresionantă de date: milioane de înregistrări transmise de pasionați de ornitologie prin intermediul platformei BirdWeather.

Acest proiect de știință, cu o componentă robustă de inteligență artificială, are scopul de a crea o bibliotecă globală de cântece de păsări și de a identifica speciile. Analiza a relevat că lumina artificială le determină pe păsări să cânte, în medie, cu 50 de minute mai mult în fiecare zi.

Mai specific, anumite specii încep să vocalizeze cu o oră mai devreme dimineața și se retrag la odihnă cu o oră mai târziu în serile luminate. „Am fost șocați de concluziile noastre.

Sub cele mai luminoase ceruri de noapte, ziua unei păsări este extinsă cu aproape o oră”, a declarat dr. Brent Pease, profesor de conservare a biodiversității la universitatea americană.

Această extindere a activității zilnice se înscrie într-un context global, deoarece poluarea luminoasă afectează deja 23% din suprafața Terrei și continuă să se intensifice și să se extindă rapid.

Impactul asupra sănătății umane este deja bine documentat, iar în cazul faunei, există dovezi clare privind efectele negative, de la mortalitatea insectelor până la perturbarea migrației liliecilor și a țestoaselor marine.

Studiul a integrat 2,6 milioane de observații privind momentul de debut al cântecului de dimineață și 1,8 milioane de observații referitoare la încetarea vocalizărilor de seară, acoperind sute de specii.

Aceste informații au fost apoi corelate cu imagini satelitare care măsoară nivelul de poluare luminoasă, conform detaliilor oferite de The Guardian. Analiza a indicat o sensibilitate crescută la lumina artificială în rândul speciilor cu ochi mari, raportat la dimensiunea corpului.

Mierla americană, pasărea măcăleandru nordică și sticletele european se numără printre cele care și-au prelungit ziua considerabil mai mult decât media, a explicat Pease.

În contrast, păsările cu ochi mai mici, cum ar fi vrăbiile, au manifestat o reacție mai puțin pronunțată la aceste schimbări luminoase. Deși fenomenul este acum mai bine înțeles, consecințele exacte ale acestui program extins asupra sănătății păsărilor rămân încă incerte.

„Știm că lipsa somnului nu este bună pentru oameni, dar păsările sunt diferite. Ele au dezvoltat strategii interesante pentru a face față pierderii de somn în perioadele de migrație”, a nuanțat Pease.

Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că o perturbare a comportamentelor naturale ar putea avea efecte pe termen lung.

Pe de altă parte, există și unele posibile avantaje: în anumite scenarii, lumina artificială poate crește timpul disponibil pentru hrănire și reproducere, contribuind chiar la o rată de supraviețuire mai bună a puilor.