Vizitatorii care intră astăzi în fostul laborator al lui Marie Curie, la Paris, nu au nevoie de costume de protecție. Contoarele Geiger nu sar în alertă. Și totuși, femeia care a descoperit radiul a murit din cauza lui. Corpul său a fost îngropat într-un sicriu căptușit cu plumb.
Caietele sale de lucru sunt încă atât de periculoase, încât nimeni nu le poate atinge fără mănuși și măști speciale. Cum este posibil ca laboratorul să fie sigur, dar paginile pe care a scris să rămână otrăvite? Răspunsul nu ține doar de trecerea timpului.
Radiul-226, izotopul cu care a lucrat Curie, are un timp de înjumătățire de aproximativ 1.600 de ani. Așadar, cea mai mare parte a substanței este încă activă. Pericolul real, însă, nu mai vine din mobilierul și pereții laboratorului, ci din particulele care au pătruns în fibrele hârtiei caietelor.
Marie și Pierre Curie au extras radiul și poloniul din tone de pehblendă, un minereu bogat în uraniu. Deși uraniul emite puține radiații, produșii săi de dezintegrare, în special radiul, sunt mult mai periculoși.
Iar cea mai mare amenințare o reprezintă radonul, un gaz radioactiv incolor și inodor, care se formează atunci când radiul se dezintegrează. Inhalat, acesta poate distruge țesuturile pulmonare prin particulele alfa pe care le emite.
În laborator, pericolul venea din particulele de radiu impregnate în lemn, în pereți și în obiecte, care generau constant radon. Dar cele mai periculoase experimente ale lui Curie nu s-au desfășurat în spațiul care a devenit astăzi muzeu.
Acestea au avut loc într-o magazie separată, demolată cu mult înainte ca cercetătoarea să moară.
Amprentele radioactive rămase intenționat
Când autoritățile au decis să deschidă laboratorul pentru public, au fost nevoite să-l decontamineze. Mesele și dulapurile din lemn erau ireversibil contaminate – radiul pătrunsese prea adânc în material. Au fost scoase și tratate ca deșeuri radioactive.
Obiectele cu suprafețe netede au trecut prin proceduri speciale de curățare. Dar câteva urme au fost lăsate intenționat. Amprentele lui Marie Curie, imprimate pe unele clanțe, sunt încă radioactive. Doar că nivelul lor este atât de scăzut, încât nu reprezintă un pericol pentru vizitatori.
Caietele care încă radiază secret
Caietele de laborator sunt o cu totul altă poveste. În hârtia lor au pătruns soluții radioactive și particule de radiu, care continuă să producă radon. De aceea, documentele sunt păstrate în cutii speciale, căptușite cu plumb.
Cei care vor să le consulte trebuie să poarte echipament de protecție și să semneze o declarație prin care își asumă riscurile. Abia atunci pot răsfoi paginile unuia dintre cele mai valoroase documente din istoria științei – un obiect care, la propriu, încă radiază secret.
