Un cartof a primit o genă umană – tocmai aceea care, în corpul nostru, crește riscul de obezitate. Scopul nu a fost să îngrașe cartoful, ci să îl facă să producă de câteva ori mai mult. În fiecare an, sute de mii de oameni mor de foame. Schimbările climatice fac și mai dificilă creșterea culturilor.
O echipă internațională de cercetători a încercat o soluție care sună ca un scenariu SF: să ia o genă umană și să o bage într-o plantă. Au ales gena FTO, cunoscută pentru legătura ei cu acumularea kilogramelor în plus.
Mecanismul ei este legat de o moleculă de ARN care reglează metabolismul și creșterea celulară. Plantele nu au așa ceva. „A fost o idee îndrăzneață și neobișnuită”, a spus Chuan He, profesor la University of Chicago și coordonatorul proiectului.
Chiar și ei se așteptau ca experimentul să dea greș, pentru că dezvoltarea unei plante depinde de o rețea genetică complicată și de condițiile de mediu.
Experimentul reușește la toate plantele testate
Primul test s-a făcut pe orez. În laborator, plantele modificate au produs de trei ori mai mult decât cele normale. Când au fost scoase pe câmp, sporul de producție și de biomasă a fost de aproximativ 50% – un rezultat pe care specialiștii l-au numit remarcabil. Nu s-a oprit aici.
Plantele făceau fotosinteză mai eficient, dezvoltau rădăcini mai lungi și rezistau mai bine la secetă. În loc să încetinească dezvoltarea, gena FTO o accelera. Același efect s-a repetat la cartofi. Apoi la iarbă, la arbori, la salată, la creson.
Toate speciile au răspuns identic: creștere mai rapidă, mai multă vigoare.
Ani de teste până la aplicarea pe scară largă
Succesul i-a luat și pe cercetători prin surprindere. Ei cred că planta nu are un mecanism natural care să blocheze acțiunea proteinei produse de gena FTO, așa că aceasta acționează nestingherită. Totuși, nimeni nu înțelege încă exact cum reușește să stimuleze dezvoltarea.
Rezultatele au fost publicate în revista Nature Biotechnology. Oamenii de știință nu se gândesc doar la agricultură. Speră ca metoda să poată fi folosită și pentru a crea pajiști sau păduri mai rezistente la secetă și furtuni.
În același timp, încearcă să obțină aceleași efecte doar cu gene preluate din regnul vegetal, fără să mai fie nevoie de o genă umană. Până atunci, mai sunt necesari ani de teste în condiții reale pentru a confirma dacă tehnica este sigură și eficientă.
Pentru moment, însă, un cartof care poartă o genă a obezității umane tocmai a demonstrat că poate produce mult mai multă hrană – exact când lumea are cea mai mare nevoie de ea.
