Creatina, suplimentul preferat al sportivilor pentru forță și rezistență, ar putea avea un efect neașteptat asupra creierului. Un grup de cercetători de la Universitatea din Ottawa a analizat dacă această substanță poate combate depresia, iar rezultatele sunt orice, dar nu simple.
În loc să pornească un experiment nou, oamenii de știință conduși de Bassam Jeryous Fares au cercetat sistematic datele deja publicate. Au găsit șase rapoarte care acoperă cinci studii clinice controlate, în care participanții au primit fie creatină, fie un placebo, fără să ște ce iau.
Studiile au fost realizate în Coreea de Sud, Statele Unite, Brazilia, Israel și India. La start, 238 de voluntari erau înscriși – 126 tratați cu creatină, 112 cu placebo. Vârsta medie: 36 de ani, majoritatea femei. Două dintre studii au inclus exclusiv femei.
Patru au vizat persoane cu tulburare depresivă majoră, iar unul a implicat pacienți cu tulburare bipolară, în episod depresiv. Datele n-au putut fi comasate într-o singură analiză statistică, din cauza diferențelor mari de design și metodă. Așa că fiecare studiu a fost evaluat separat.
Și aici apare imaginea fracturată.
Două studii pozitive, trei nule: cine beneficiază?
Două dintre cele cinci studii – amândouă pe femei cu depresie majoră – au arătat clar beneficii. Într-unul, participantele au luat zilnic 5 grame de creatină împreună cu antidepresivul escitalopram.
După opt săptămâni, simptomele s-au redus semnificativ mai mult decât la cele care au primit doar escitalopram și placebo. Diferența a fost considerată mare statistic, iar mai multe femei au intrat în remisie.
În celălalt studiu, creatina a fost asociată cu terapie cognitiv-comportamentală – din nou, o scădere accentuată a simptomelor față de placebo. Dar celelalte trei studii n-au găsit niciun efect.
Unul a testat doze de 5 și 10 grame pe zi la persoane a căror depresie nu răspunsese anterior la medicamente – nimic. Altul, pe adolescente, zero.
Iar trialul pe pacienții cu tulburare bipolară a fost și el fără rezultate pozitive – mai mult, a ridicat un semnal de alarmă: doi participanți care au primit creatină au dezvoltat manie. Suplimentul, se pare, poate acționa complet diferit în funcție de afecțiunea de bază.
Creatina în creier: promisiuni și semnale de alarmă
De unde vine, de fapt, această idee? Creierul consumă o cantitate enormă de energie. Creatina este faimoasă pentru că ajută mușchii să regenereze rapid ATP, molecula care alimentează celulele. Dar sistemul energetic al creierului depinde la fel de mult de acest proces.
Cercetări mai vechi au descoperit modificări ale metabolismului creatinei în creierul persoanelor cu tulburări de dispoziție. Iar unele studii sugerează că ar putea influența dopamina și serotonina, neurotransmițătorii cheie ai stării de spirit.
„Semnalul este interesant, dar nu este un verdict”, rezumă Fares. „Două studii au arătat într-o direcție, iar trei în alta. Nu pe baza unor astfel de dovezi se schimbă practica clinică. Este genul de rezultat care îți spune că întrebarea merită explorată în continuare.
” Nicholas Fabiano, medic rezident în psihiatrie la aceeași universitate și autor corespondent al revizuirii, îndeamnă la prudență. Creatina pare sigură – efectele adverse s-au limitat la disconfort gastrointestinal ușor.
„Totuși, nu putem spune încă cu certitudine că ajută în cazul simptomelor depresive sau dacă rezultatele sunt generalizabile pentru toată lumea. ” Concluzia cercetătorilor e tranșantă: dovezile actuale sunt mult prea limitate pentru a recomanda folosirea de rutină a creatinei în depresie.
Studiile clinice au fost mici, au inclus disproporționat mai multe femei decât bărbați și au variat mult în calitate. Rămâne, deocamdată, doar o pistă promițătoare – care trebuie verificată în trialuri mai ample și mai bine controlate.
